Dificultăți majore în agricultură
Încă din primele luni ale iernii agrometeorologi de prestigiu, profesioniști din cercetare și, nu în ultimul rând, presa de specialitate agricolă au avertizat că acest an va fi caracterizat și de fenomene meteorologice excepționale. Prima confirmare semnificativă a acestor prognoze s-a manifestat în perioada 19-21 aprilie a.c., când, pe fondul unei scăderi severe a temperaturii, s-au înregistrat căderi masive de lapoviță și ninsoare viscolită pe suprafețe întinse din bazinele agricole ale țării. Această manifestare meteorologică excepțională a cauzat întârzierea executării semănăturilor de primăvară în sudul și vestul țării, dar și daune semnificative în vii, livezi și la culturile de legume timpurii. După acest episod nefast pentru activitatea agricolă cu care s-au confruntat fermierii, a urmat o perioadă cu temperaturi mai ridicate față de media anuală a perioadei. La începutul lunii iulie, când recoltatul orzului, grâului, rapiței, a fructelor și legumelor timpurii era în plină desfășurare, au căzut ploi și grindină, acompaniate de vijelii, care pe intervale scurte, în diverse zone, au totalizat peste 110 l/mp. Aceste precipitații au cauzat alte pagube la culturile aflate în stadiu de vegetație, dar în special la cele în perioada de recoltare. Cu toate aceste condiții potrivnice și multe altele, printr-un efort deosebit, fermierii au reușit să pună la adăpost cea mai mare parte din recolta de păioase și rapiță din acest an. Recoltele obținute se apropie cantitativ și calitativ de cele obținute în anul precedent. Excepție face și în acest an cea mai mare exploatație agricolă din Europa. În fermele din Insula Mare a Brăilei producțiile la culturile păioase și rapiță depășesc cu 60-65% media pe țară realizată în acest an. Din păcate, nici pentru perioada următoare prognozele agrometeorologilor nu sunt optimiste, cel puțin sub aspectul evoluției temperaturilor și a precipitațiilor. În acest sens, factorii decizionali din agricultură sunt chemați, potrivit atribuțiilor cu care au fost învestiți, să dispună urgent măsuri tehnice și organizatorice în vederea atenuării efectelor nefaste ale deficitului de apă din sol, care este complimentar stresului termic al culturilor agricole aflate în diferite stadii de vegetație. Este important faptul că ANIF are, potrivit unui recent comunicat al MADR, pregătite pentru irigat peste 820 mii hectare, având deja solicitări de la beneficiari pentru jumătate din această suprafață. Astfel, în sudul țării a fost repus în funcțiune importantul Sistem de irigații Sadova-Corabia edificat între anii 1969 și 1973, care asigură apa pe 73 mii hectare, însă mulți fermieri, în așteptarea apei de irigat, și-au forat și puțuri de mare adâncime pe terenurile avute în exploatare. Pentru a veni în sprijinul fermierilor potrivit prevederilor Legii nr. 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune, inclusiv a celor ale OUAI și FOUAI se suportă din bugetul ANIF. Această importantă reglementare legală va stimula utilizatorii de apă pentru irigații să încheie urgent contracte sezoniere sau multianuale cu furnizorul, până la nivelul suprafețelor amenajate. Este de consemnat și promisiunea conducerii MADR, potrivit căreia în următorii ani suprafața amenajată pentru irigații va ajunge la cea de care România a beneficiat până în anul 1989, adică peste 3 milioane ha. Să dea bunul Dumnezeu să se realizeze promisiunea, însă de la voință la putință este cale lungă. Până atunci fermierii din sudul țării solicită ca ANIF, acolo unde tehnic este posibil, să pornească pe canalele existente apa atât de necesară pentru plante și animale. Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor este o altă speranță pentru agricultori, care, potrivit comunicatelor MADR, se extinde în zonele vulnerabile. Asupra efectelor sale benefice, în ceea ce privește creșterea precipitațiilor și neutralizarea grindinei practic numai agricultorii din zonele protejate pot aprecia. Întrucât activitatea agricolă se desfășoară exclusiv sub zodia riscului, iar fermierii sunt cei care și-l asumă deliberat pe tot parcursul fiecărui an, este un act de politică economică și solidaritate umană față de cei care ne asigură pâinea ca Executivul și Legislativul să dispună măsuri legislative adecvate supraviețuirii și eficientizării acestui vital sector economic.
Simona MUNTEANU
