A apărut de curând o nouă problemă a țăranului român, și anume: cel care a dobândit dreptul de a fi proprietarul pământului (tatăl, bunicul etc.) a decedat.
Prin urmare, se pune întrebarea firească: cine moștenește pământul? Încercăm, în cele ce urmează, să dăm un răspuns, fără a avea pretenția că nu pot și că nu au intervenit anumite modificări ale legislației în vigoare.
Până în anul 1991, începând din anul 1950, prin Decretul 151/10 mai 1950 pentru comasarea și circulația bunurilor agricole, art. 8, se îngrădea dreptul de înstrăinare a bunurilor rurale.
Acesta a fost începutul, deoarece, treptat, treptat, înstrăinarea, respectiv vânzarea-cumpararea de terenuri agricole în extravilan a fost interzisă total prin Legea nr. 59/1974, art. 44. Deși legea prevedea că terenurile agricole se pot transmite numai prin moștenire legală, aceasta viza un număr mic de beneficiari ai legii, aceștia fiind moștenitorii legali ai terenurilor din zonele necooperativizate.
O dată cu apariția Legii 18/1991 și stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, se pune problema dreptului de moștenire legală prevăzută și de art. 8, al. 2) al legii amintite.
Calitatea moștenitorilor se stabilește, după cum afirmă Petru Petrișor, pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive; în lipsa acestora, prin probe din care rezultă acceptarea moștenirii.
Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze, potrivit dreptului comun. Întrucât în dreptul nostru moștenirea legală este o moștenire de familie, legea reglementează chemarea la moștenirea unei persoane decedate fără testament, întemeindu-se pe legăturile de familie, de rudenie dintre defunct și succesibilii săi.
Sfera persoanelor chemate ca moștenitori în temeiul legii este limitată la acelea care au calități de rude cu defunctul – din căsătorie, din afara căsătoriei sau din înfiere. Alături de acestea este chemat și soțul supraviețuitor.
Potrivit prevederilor art. 659, 669-672 Cod Civil, sunt rude în grad succesibil cu defunctul următoarele persoane: copiii, nepoții, strănepoții, părinții, frații și surorile, precum și descendenții acestora prin reprezentare, bunicii, străbunicii, unchii și mătușile și verii până la gradul IV inclusiv.
Soțul supraviețuitor este chemat la moștenirea soțului cu fiecare clasă de moștenitori.
Legea – art. 659 și 671, Cod Civil, a grupat rudele succesibile ale defunctului în patru clase sau categorii, după cum urmează:
– Clasa I – descendenții (copiii, nepoții de fii etc.);
– Clasa a II-a – ascendenți privilegiați (părinți) și colateralii privilegiați (frații și surorile), precum și descendenții colateralilor privilegiați (nepoți de frate și soră);
– Clasa a III-a – ascendenți ordinari (bunici, străbunici etc.);
– Clasa a IV-a – colaterali ordinari (unchi, mătuși și veri primari).
Soțul supraviețuitor nu face parte din nici o clasă de moștenitori, nefiind rudă cu defunctul. El vine la moștenire în concurs cu fiecare clasă în parte, potrivit Legii 319/1994.
În vederea stabilirii exacte a vocației succesorale a succesibililor legali, au fost stabilite trei principii, și anume:
– moștenitorii sunt chemați la succesiune în ordinea claselor din care fac parte, de exemplu, moștenitorii din clasa I (copii, nepoți de fii etc.) îi înlătură, în caz de acceptare a succesiunii, pe toți moștenitorii din clasele II-IV; – în caz că lipsesc moștenitorii din clasa I (descendenți), succesiunea va reveni celor din clasa a II-a, care îi vor înlătura pe cei din clasele a III-a și a IV-a, și așa mai departe; de la acest principiu este exceptat soțul supraviețuitor, deoarece el nu face parte din nici o clasă de moștenitori și vine în concurs cu moștenitorii din fiecare clasă; – în cadrul aceleiași clase, moștenitorii în grad mai apropiat de rudenie cu defunctul îi înlătură pe toți ceilalți.
În concluzie, succesibilii care îndeplinesc condițiile cerute de lege și au capacitatea succesorală să fie chemați la succesiune (vocație succesorală) și să nu fie excluși de la moștenire în temeiul legii se vor prezenta la notarul public cu toate actele necesare, în vederea deschiderii succesiunii. Notarul public va elibera certificatul de moștenitor în care vor figura cotele (respectiv suprafața) de teren agricol la care este îndreptățit fiecare moștenitor, în funcție de clasa de moștenitori din care face parte și de gradul de rudenie (rudele de grad mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat).
