Efectele înghețului de primăvară într-o plantație mică de viță de vie

​Tiberiu Onuțu, un mic viticultor cunoscut mai degrabă pentru pasiunea sa, dar și pentru organizarea concursului de spumante românești, deține o suprafață de circa un hectar de viță de vie în comuna Fântânele din județul Prahova. Ca mulți alți producători de fructe și struguri, înghețul târziu din primăvara aceasta i-a afectat serios producția, însă a observat și alte aspecte în plantație. 

Vara aceasta cantitatea totală de struguri recoltați extrem de mică față de anul trecut (care oricum a fost unul foarte slab) din cauza înghețului. Dar, comparativ cu alți viticultori din jur, din zona Fântânele sau Vadu Săpat, producțiile sale sunt mai bune. Nu la toate soiurile, însă de exemplu, la soiul Fetească albă (dintr-o parcelă situată în Vadul Săpat) nu a avut absolut niciun strugure pe plantă, iar la altele între 1-3 ciorchini/plantă. Dintre soiurile roșii, Feteasca neagră a fost mai afectată, cu o medie de 3 ciorchini pe viță. La soiul Merlot a obținut ceva mai mult, strugurii au fost mai sănătoși, mai frumoși, ajungând la jumătate din normalul productiv. Unul dintre motive, bănuiește producătorul, este și faptul că la o parte din plantație a aplicat o fertilizare mai bună.
El explică și ce efecte ale înghețului a mai observat, și care s-au manifestat sub două forme: în situația în care a lăsat coardă cercuită pe sârma portantă, aceasta s-a uscat, iar noii lăstari au pornit fie din semitulpină, fie de jos de pe buturugă. O altă situație a fost în cazul cepilor afectați de îngheț și din care nu a pornit niciun mugure (sau a înghețat), dar ulterior au pornit lăstari de la baza cepului. Așadar plantele bine întreținute și lemnul multianual sănătos au avut resurse să susțină creșterile noi din mugurii de la bază.
”Chiar dacă și anul acesta am avut necazuri și producție mică, mă străduiesc să mențin tehnologia cât mai completă, să aplic toate tratamentele pentru a proteja și salva producția pentru anul următor”, spune viticultorul. Marele câștig anul acesta, mai explică el, este că plantele sale au avut creșteri, corzi bune și multe pentru anul următor, fiind mulțumit că acum are de unde alege.
O altă provocare la care a trebuit să răspundă anul acesta a fost legată de o acumulare prea mare de zaharuri (270 g/l)la un soi de struguri negri din care ar trebui să obțină cel puțin un vin demisec, sau sec. ”Aveam două variante: să culeg mai devreme, dar aș fi avut o aciditate mai ridicată și se putea să iasă un vin roze mai ”sprințar”, dar pentru un vin roșu pierdea la fructuozitate și arome. A doua variantă era să las strugurii să se matureze bine, ceea ce înseamnă un vin cu un nivel alcoolic mai mare. Dar cel mai complicat este, în cazul unui nivel de zaharuri ridicat, că există o probabilitate redusă să fermenteze complet dacă se folosesc drojdii sălbatice. Acest lucru mă determină, ca producător de vin artizanal, să folosesc drojdii selecționate pentru o fermentare completă. Am ales a doua variantă”, a spus viticultorul din Fântânele.
 
Tiberiu Onuțu este unul dintre producătorii de struguri afectați și de grindină, pe lângă îngheț, fiind extrem de supărat pe decizia anulării de funcționare a sistemului antigrindină: ”Din păcate acum nu ne mai protejează nici acest sistem, iar pagubele sunt foarte mari la viticultură. Sunt plantații pe zone extinse afectate: în zona Drăgășani, în Vrancea, Galați, Timiș, Mehedinți.
Noi ce facem??? Cred că a fost un abuz anularea acestui sistem care și-a dovedit eficiența atâția ani, iar pe termen lung efectele sunt dezastruoase și pentru noi producătorii, dar și pentru alți oameni implicați”, a mai adăugat el.
 
Roxana Drîghici