În zilele de 10 și 11 septembrie, a avut loc conferința de presă cu tema „Combaterea schimbărilor climatice – către dezvoltare durabilă în România”, organizată cu sprijinul societății Ecorom și al Ambasadei Marii Britanii la București.
Ținta obligatorie stabilită de Directiva Uniunii Europene pentru promovarea utilizării de energie din surse regenerabile este de 24% din consumul final de energie până în 2020. Pentru sectorul transport, cel puțin 10% din consumul final de energie va trebui să provină din surse regenerabile de energie.
La nivel național, anganjamentul prevede ca 11% din consumul de energie primară să provină din surse regenerabile de energie (SRE) până în 2010.
În ceea ce privește consumul brut de electricitate, România are toate șansele să-și atingă țintele, având în vedere numărul ridicat de proiecte de energie eoliană în curs. Energia eoliană a înregistrat o creștere, de la o capacitate de 3 MW cumulat în 2006, la peste 7 MW în 2007. Această capacitate a generat 8 GWh electricitate. Un potențial semnificativ pentru producția de energie la nivel național îl au sursele de energie hidro, eoliană, solară, din biomasă și geotermală. În ceea ce privește energia eoliană, în România au fost identificate cinci zone de vânt distincte, pe baza potențialului energetic existent și luând în considerare condițiile geografice și de mediu. Harta potențialului eolian din România a fost elaborată luând în calcul potențialul vântului la o altitudine de 50 m, pe baza datelor meteorologice și a informațiilor colectate din 1990 până în prezent.
Rezultatele indică faptul că România are o climă temperat-continentală, cu un potențial eolian ridicat de-a lungul coastei Mării Negre, în platourile Moldova și Dobrogea și în zonele muntoase. În zonele cu un potențial eolian relativ ridicat, au fost identificate locații favorabile în cazul „utilizării efectului de plutire deasupra vârfurilor de deal sau munte” sau al „efectului de canalizare a curenților de aer”. Pe baza evaluărilor preliminarii ale zonelor costiere, pe termen scurt și mediu poate fi dezvoltat un potențial eolian de aproximativ 2.000 MW, ceea ce în energie electrică s-ar traduce în 4.500 GWh/an.
Există potențial semnificativ și în ceea ce privește utilizarea energiei solare, geotermale și a biomasei, acestea făcând în continuare obiectul unor analize de piață și de resurse, atât din partea sectorului public, cât și a celui privat.
Potențialul de energie produsă de biomasă se ridică la 84,74 GWh/an: 15,5% din materialele rezultate din industria de procesare a lemnului și combustibil din lemn; 6,4% rumeguș și alte reziduuri din lemn; 63,2% deșeuri provenite din agricultură; 7,2% deșeuri municipale; 7,7% biogaz.
Dezvoltarea potențialului energetic din biomasă ar putea acoperi 70% din anganjamentul asumat de România privind proporția de energie regenerabilă din totalul de energie consumată. 3.279 mil. tep din energia primară și 4 GWh din totalul brut de electricitate au fost produse din biomasă.
Promovarea biocombustibililor este o măsură de eficiență energetică. Această măsură acoperă cea mai mare parte a economiilor de energie în sectorul transport 98%.
Consumul de biocombustibili este reprezentat doar de consumul de biodiesel, care a ajuns la 43.000 tep în 2007.
Emisiile din agricultură au scăzut
În anul 2007, emisiile de gaze cu efect de seră au fost cu 51,13% mai scăzute în comparație cu emisiile din 1989. În 2007, 12,84% din totalul emisiilor au provenit din sectorul agricol.
Scăderea semnificativă s-a înregistrat și ca urmare a reducerii sau închiderii anumitor activități de producție. Emisiile de N2O reprezintă cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră (59,17%), urmate de emisiile de metan (40,83%).
Sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile
România a introdus o serie de măsuri pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile de energie. Astfel, există un sistem de cote obligatorii pe baza tranzacționării de certificate verzi, la fel și obligația companiilor producătoare de a achiziționa certificate verzi și obligația de a cumpăra o cotă anuală de energie electrică din SRE. Cota obligatorie va crește de la 0,7%, în 2005, la 8,3%, în 2010.
Pentru perioada 2005-2012, prețul unui certificat verde tranzacționat trebuie să fie cuprins între 24 și 42 euro. Certificatele verzi ce pot fi tranzacționate sunt emise pentru producerea de energie electrică din energie eoliană, solară, biomasă și hidroenergie – generate în centrale cu o capacitate instalată mai mică de 10 MW.
Ana Mustățea
