Drd. Dănuț Ghiță, Medic Internist și urgentist „Euro-ferma“ – publicaț ie surprinzătoare prin ținuta grafică de excepție, de larg interes prin conținut, accesibilă, dar elevată prin text concis și excelent structurat – suscită atenția subsemnatului în primul rând datorită impactului pe care agricultura o are asupra sănătății oamenilor.
De la apariția sa pe Terra, omul a fost dependent de ingestia alimentelor. Actul alimentar a evoluat de la stadiul de act instinctual specific omului primitiv până la act psiho-social complex ce caracterizează omul civilizat, pentru care alimentul are valențe multiple: alimentul este hrană, alimentul stimulează tonusul emotiv, alimentul are semnificații simbolice.
Organismul uman, ansamblu funcțional de sisteme și aparate teoretic perfect, este permanent sub influența a doi factori exteriori, cu impact major asupra stării de sănătate: mediul ambient și alimentația.
Prima teorie despre rolul alimentației și influența mediului extern asupra omului sănătos și bolnav apartine lui Hipocrate din Cos – secolul V i.e.n.
În menținerea stării de sănătate, dar și în restabilirea ei după diverse afecțiuni, regimul alimentar este parte componentă a planului de recuperare și trebuie se considere urmatoarele: omul este mamiferul cu alimentația cea mai complexă, condiționată multifactorial – zonă geografică, nivel material, intelectual și profesional etc.; aspectul somatic uman este unic, determinat genetic și influențat parțial de alimentație; patologia umană poate fi agravată/ameliorată de un regim alimentar impropriu/adecvat; dieta terapeutică este (Wohl) în esență dieta normală modificată cantitativ și calitativ în funcție de procesul patologic.
Agricultura performantă, practicată pe baze științifice are nu doar misiunea de a asigura un fond alimentar de calitate, ci și pe aceea de a diversifica alimentele în condiții de siguranță, astfel încât regimul alimentar – atât al omului sănătos, cât și al omului bolnav – să fie tot mai putin o corvoadă și tot mai mult „un mod de a fi“. Ironic și peiorativ, Topârceanu clama schimbarea „reședinței de la țară“, dar urbanizarea, societatea modernă, activitatea contracronometru se corelează cu alimentația bazată pe preparate și semipreparate, mai mult sau mai puțin sofisticate culinar, cu un adaos riscant de E-uri.
„Viața la țară“ nu trebuie să definească o simpla „întoarcere la natură“, ci mai degrabă o pledoarie pentru un trai echilibrat, în armonie cu natura și cu noi înșine, fără poluare, cu o alimentație bazată pe produse ecologice, rezultat al unei agriculturi raționale.
„Oamenii cer în rugămințile lor ca zeii să le dea sănătate, dar nu știu că ei înșiși dispun de mijloace în acest scop“ – Democrit.
„Euro-ferma“ prezintă aceste mijloace, le detaliază, promovează o agricultură științiifică și poate contribui la realizarea unui deziderat: alimentația – factor de sanogeneză.
