Experiența, un atu în desfășurarea unei activități agricole

5 minute de citit

În județul Timiș, administratorul societății Agromec Cenei, dl Mircea Bărăgan, exploatează o suprafață agricolă de 2.500 hectare. Pe această întindere, plantele cultivate sunt, în principal, cele cerealiere și tehnice.

Întrebat care este secretul succesului său, dl Bărăgan ne-a răspuns că acesta constă în experiența acumulată și informarea continuă.

„De profesie sunt inginer mecanic agricol, iar în sectorul vegetal lucrez de aproximativ 35 de ani. Experiența își pune amprenta asupra activității pe care o desfășor și pot spune că ea îmi asigură succesul.

În fiecare an înveți, te documentezi și îți dai seama că tot mai trebuie, astfel că mereu trebuie să te informezi”, a afirmat dl Bărăgan.

În decursul anilor, parcul de mașini și utilaje agricole a suferit mari schimbări. De la tehnica veche, ce presupunea consum mare de combustibil, acum are în dotare utilaje performante, capabile să realizeze mai multe operații la o singură trecere, cu un consum redus de motorină.

„La origine, provenind dintr-o unitate de mecanizare, societatea deține în acest moment mai multe tipuri de mașini agricole. Avem tractoare marca Fendt, combine și tractoare Case și John Deere. În ceea ce privește utilajele agricole, colaborez bine cu firmele Gaspardo, JD și Kuhn”, a spus dl Bărăgan.

O mare parte din această tehnică agricolă a fost achiziționată din fonduri proprii, însă a beneficiat și de bani alocați prin Programul SAPARD, folosiți pentru construcția de silozuri și cumpărarea unor mașini agricole Case. Valoarea proiectului s-a ridicat la suma de 500 mii de euro.

Silozurile sunt procurate de la firma Riela, iar capacitatea lor de depozitare este de 4.000 de tone. Actualmente, în silozuri este stocată producția de grâu.

„În ceea ce privește costurile cu depozitarea, acestea nu sunt mari, deoarece silozurile sunt bine echipate, au sisteme de control al temperaturii, umidității, iar toate operațiile se fac automat”, a precizat dl administrator.

În toamna anului 2008, în urma colaborării cu firma Ipso Agricultura, a cumpărat în leasing o combină și un tractor John Deere. A ales varianta leasingului deoarece proiectul întocmit pentru accesarea fondurilor FEADR nu a primit punctajul necesar.

În ceea ce privește mașinile de stropit, deține, pe lângă vechile MET-uri, o mașină modernă, de fabricație italiană, cu lățime de lucru de 24 m și capacitate de 4.000 l.

În alegerea utilajelor, a ținut seama de suprafața exploatată, performanța acestora și consumul de carburant.

„Am ales utilaje și mașini agricole cu lățimi mari de lucru, performante, la care pierderile sunt foarte mici, iar viteza de lucru mare. În acest fel, ne încadrăm în epoca optimă de semănat sau recoltat.

De asemenea, consumul de carburant este mic. În cadrul unității, acesta este de mai puțin de 50 de litri pe unitatea de suprafață. Semănatul direct în miriște a redus numărul de treceri și, implicit, a determinat scăderea consumului de combustibil”, a mai afirmat dl Bărăgan.

Deși ferma se află în vestul țării, unde asigurarea necesarului de apă pentru culturilor agricole nu ar fi trebuit să constituie o problemă, seceta își face și aici simțită prezența. De accea, una dintre măsurile pe care o ia în acest sens este aceea de a limita pierderea apei din sol.

Acest lucru îl realizează, în principal, prin semănatul direct în miriște.

„Începând din vară, realizez mai multe scarificări, iar în toamnă, pentru pregătirea patului germinativ, efectuez operația de discuire. Evit cât de mult posibil operația de arat”, a spus dl Bărăgan.

Pe partea producerii de sămânță, firmele cu care colaborează sunt Novisad, Pioneer, Monsanto, KWS etc. În opinia dl Bărăgan, soiurile de grâu românești prezintă un dezavantaj, acela al încolțirii bobului în spic.

Producțiile obținute la grâu au fost, în medie, de 4.500 kg/ha, iar la rapiță de 1.800 kg/ha, ambele culturi fiind serios afectate de condițiile meterorologice nefavorabile. Rapița a valorificat-o la 0,95 lei/kg plus TVA și speră să primească subvenția pentru biodisel.

În opinia dl Bărăgan, culturile profitabile sunt rapița, grâul și porumbul, cu condiția ca lucrările fitotehnice să fie respectate, iar depozitarea producției agricole să fie corespunzătoare. De asemenea, momentul ales pentru valorificare are un rol important în sporirea veniturilor obținute.

„Dacă știi să cultivi și să păstrezi producția bine, culturile agricole pot fi profitabile.

Grâul nu trebuie vândut acum, când preturile sunt mici, ci spre toamnă. În cadrul societății, cultura grâului ocupă aproape jumătate din suprafața totală.

De asemenea, porumbul poate fi o altă plantă rentabilă dacă obții producții mari și ai posibilitatea de a-l stoca, astfel încât să-l valorifici mai târziu. În momentul de față, această cultură se prezintă bine, nu sunt mai puțini de doi știuleți pe plantă, însă lipsa precipitațiilor din primăvară a dus la o răsărire neuniformă.

Actualmente, rapița este cultura care asigură cele mai mari venituri agricultorilor. La o producție medie de 2.500-3.000 kg/ha și cheltuieli de producție ce nu depășesc 1.500-1.600 lei/ha, veniturile sunt de 3.000 lei/ha. În cazul grâului, câștigurile pot fi, la o producție medie, de 2.500 lei/ha. Anul viitor doresc să măresc productivitatea la cultura rapiței”, a precizat administratorul societății.

Una dintre problemele cu care dl Bărăgan se confruntă, ca de altfel toți agricultorii, este prețul mic la valorificarea produselor, în timp ce la inputuri acestea cresc.

În opinia dânsului, la grâu, un preț corect ar fi de 0,65 lei/kg, însă acum cei care nu au spații de depozitare îl vând la prețul de 0,32-0,35 lei/kg.

Spre deosebire de aceștia, dl Bărăgan se poate bucura de investiția realizată în spațiile de depozitare, care îi oferă o independență în alegerea momentului optim în a valorifica producția agricolă.

Consideră că, începând din toamnă, prețul grâului va crește.

În cadrul societății lucrează aproximativ 50 de oameni, iar pe lângă producția agricolă, prestează și activități de servicii pe linie mecanică.

Ana Mustățea

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Adaugă AGRIMEDIA ca sursă preferată pe Google

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Octombrie 2026

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani