Fermierii au nevoie de o plasă de siguranță în fața secetei

Fermierii sunt extrem de interesați de asigurările în agricultură și au devenit din ce în ce mai conștienți de nevoia de a avea culturi asigurate. Problema este că nu există suficiente produse de asigurare pentru a răspunde nevoilor lor, este de părere Cristina Cionga, director executiv adjunct al Forumului APPR.

​„De pildă sunt foarte puține produse legate de gestionarea riscului de secetă, practic inaccesibile pentru fermierii de mărime mijlocie, fără să mai vorbim de cei mici, în condițiile în care am avut ani în șir în care fenomenul a devastat agricultura din România.
Prioritatea organizației noastre în acest an - prioritate absolută aș putea spune si despre care am discutat încă de la Congresul nostru organizat în februarie este dezvoltarea unei scheme de gestionare a riscurilor catastrofice, a riscurilor majore cu care se confruntă agricultura, mai ales seceta.
Acest instrument de stat ar însemna o plasă de siguranță pentru fermieri, la care, dacă ne gândim bine, a contribuit și fermierul pentru că i s-a reținut 3% din subvenția din pilonul 1, plăți directe, la care s-ar putea adăuga fondurile disponibile pentru despăgubiri din pilonul 2 și contribuții de la bugetul național. Dacă ar fi gândit într-un mod flexibil, ar putea atrage și fermierii să contribuie cu sume proprii, pentru că toți sunt conștienți de nevoia unui astfel de instrument.
Din păcate sunt discuții de ani, promisiuni, dar până acum nu s-a concretizat nimic.
Sperăm că 2025 va fi un an normal din punct de vedere climatic, însă în aprilie am avut parte de înghețuri târzii și nu știm încă efectul acestora asupra culturilor agricole.
Seceta reprezintă un risc major în agricultura românească și vrem să fie inclusă într-o astfel de schemă de stat, pentru că discuțiile le-am început încă din 2020, acel an catastrofal pentru agricultura autohtonă.
Între timp însă avem intervenția DR-31 – Contribuții financiare la plata primelor de asigurare, însă avem de reproșat Ministerului Agriculturii că nu a venit cu îmbunătățiri și nu a inclus asigurările parametrice în această schemă de sprijin. Introducerea acestui tip de polițe ar reprezenta o măsură eficientă pentru a sprijini fermierii în fața riscurilor climatice tot mai accentuate. Asigurările parametrice funcționează pe baza unor parametri (precipitații, temperatura etc), a unor modele, fără a fi necesară deplasarea în câmp pentru constatarea pagubelor.”
 
Incertitudini privind permisiunea de utilizare a produselor neonicotinoide
Curtea de Apel Cluj a decis suspendarea autorizațiilor emise de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui. Campania însămânțărilor de primăvară bate la ușă și fermierii au cumpărat semințele și tratamentele necesare.
„Fermierii și-au făcut un plan de semănat în baza acelei autorizări de urgență, suspendată de Tribunalul Cluj; în urma acelei decizii pe care noi ca organizație am contestat-o, ne-am constituit parte civilă și dorim suspendarea deciziei justiției pentru această campanie de primăvară în care fermierii ar trebui să fie lăsați să-și fructifice investiția.
Au cumpărat tratamente, au cumpărat semințe tratate și sunt puși în situația de a pierde acești bani după ce au făcut față cu greu, au supraviețuit cu greu unui șir lung de ani extrem de dificili, extrem de provocatori.
Cel puțin pentru această primăvară, până când procesul se va judeca pe fond, considerăm ca ar trebui să beneficiem de o perioadă de tranziție.
Așteptăm un răspuns de la instanța judecătorească, pentru că noi, FAPPR, și Ministerul Agriculturii am depus contestație.”
 
De curând ați fost prezentă la ședința Comisiei Europene. Ce s-a discutat acolo?
„CE a confirmat că măsurile comerciale de urgență adoptate pentru sprijinirea Ucrainei după invazia rusă vor expira la 5 iunie 2025. Comisia este hotărâtă să revină la situația de dinainte de război, respectiv la condițiile stabilite prin Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană. Prin urmare, vom reveni la cote, acolo unde avem cote și la o posibilă liberalizare treptată a comerțului bilateral cu Ucraina.
Pentru o mai mare predictibilitate actorii economici și afacerile ar trebui să opereze în cadrul unui acord cu termeni clari, mai degrabă decât în baza unor clauze temporare.
La începutul războiului din Ucraina, fermierii români au fost afectați de cerealele provenite din această țară, pe urmă, situația s-a mai reglementat. Comisia Europeană ne-a demonstrat cu cifre că nivelul exporturilor ucrainene în cele cinci state apropiate de granița Ucrainei a fost extrem de redus.
Ucraina a exportat în vestul Europei, cu precădere în Spania și Portugalia.
O mare parte din cerealele ucrainene au încetat să mai fie tranzitate prin România sau exportate prin portul Constanța, cea mai mare parte plecând prin Odesa. Probabil că se va menține același model, dar trebuie să vedem, nu putem să facem predicții înainte să știm exact cum vor decurge lucrurile.”
 
Ana Ioniță