
Ion Dedu lucreză în agricultură din anul 1977, iar propria afacere a început-o acum 9 ani.
Înregistrat ca persoană fizică autorizată, dl Dedu exploatează în județul Buzău o suprafață de 1.350 ha. Cea mai mare problemă întâmpinată în activitatea de producție este neasigurarea aportului de elemente nutritive necesare pentru o bună dezvoltare a plantelor. Iar cauza principală este prețul ridicat al îngrășămintelor chimice.
Ce suprafață exploatați și care sunt plantele pe care le cultivați în cadrul fermei agricole?
Administrez o suprafață totală de 1.350 de hectare, dintre care 550 ha sunt în arendă. În cadrul fermei vegetale, predomină următoarele culturi: grâul, rapița, porumbul, floarea-soarelui și plantele furajere. Furajele le valorific în zonă, la cei care au ferme zootehnice. Până la această dată, culturile vegetează bine, în schimb cea de rapiță este puțin afectată de lipsa apei din sol.
După cum am înțeles, produceți și sămânță.
Da, sunt producător autorizat de sămânță.
Am loturi semincere pe o suprafață de 300 ha și colaborez cu ITCS București, precum și cu firma Saaten Union. Vreau să subliniez un lucru: în tehnologia producerii de semințe trebuie să respecți cu strictețe toate verigile. Trebuie să acorzi o atenție deosebită tuturor lucrărilor efectuate (tratamente, fertilizare, recoltare etc). Dacă la cultura de consum mai poți face rabat, în special la doza de îngrășăminte chimice aplicată, la cele semincere nu poți să faci acest lucru. În ceea ce privește culturile semincere, un rol foarte important îl au perdelele de protecție. Lipsa acestora duce la impurificarea culturilor. Noi am solicitat crearea acestor perdele de protecție și sperăm ca această problemă să se rezolve cât mai urgent.
Creșterea prețului la îngrășămintele chimice v-a afectat în vreun fel?

Foarte mult. Când am vrut să achiziționez îngrășăminte chimice, prețul unui sac era de 64 de lei, iar a doua zi acesta crescuse la 70 de lei. Prețul mare la îngășămintele chimice m-a determinat să limitez cantitatea de elemente nutritive aplicată pe unitatea de suprafață. Aceste creșteri de preț au afectat activitatea multor fermieri, care nu au mai putut respecta tehnologia de cultură, nu au mai putut realiza o fertilizare rațională. În cel mai fericit caz, unii dintre noi am reușit să fertilizăm jumătate din suprafața cultivată. Din cauza nefertilizării, calitatea producției de grâu va fi afectată. Intenționez ca, după încasarea subvenției pe suprafață sau a celei promise de Ministerul Agriculturii pentru achiziția de îngrășăminte chimice, să investesc în fertilizanți. Subvenționarea îngrășămintelor chimice este mult așteptată de cei care fac agricultură. Spre deosebire de prețul îngrășămintelor, cel al semințelor nu a fost cu mult mai mare decât cel de anul trecut.
Cum a decurs valorificarea producției agricole obținute anul trecut?
La unele culturi, valorificarea mai mult ne-a încurcat, din cauza prețurilor mici obținute. Nu am reușit nici măcar să ne acoperim cheltuielile de producție.
Mă bucur că eu am reușit să valorific producția agricolă imediat după recoltare și astfel am obținut un preț mai bun.
La grâu, am obținut un preț de 0,5 lei/kg, iar la ora actuală acesta a rămas la 0,45 lei/kg.
Acel preț minim garantat de stat, de 101 euro/tona de grâu, este, într-adevăr, o măsură bună, însă limita de cantitate impusă, de 80 de tone, este cam mare, deoarece nu mai sunt mulți fermieri care au în stoc această cantitate. După opinia mea, ar fi trebuit să pornească de la o cantitate de 20 de tone.
Floarea-soarelui am valorificat-o la 1 leu/kg, iar rapița, la 1,4 lei/kg. Pentru că se vehiculează că acest preț nu va mai fi la fel și anul acesta, am micșorat suprafața cultivată cu rapiță, de la 245 ha la 175 ha.
La orzoaica de primăvară am obținut un preț de 185 euro/tonă, iar producția realizată a fost de peste 3,5 tone. Culturile profitabile au fost, în special, cele semincere.
Care este dotarea tehnică de care dispuneți?
Parcul de utilaje și mașini agricole este compus din: patru tractoare – trei U650 și unul Case; o combină; semănători de păioase; două semănători; mașini de erbicidat; pluguri etc.
Practic, dețin o gamă completă de utilaje agicole. Sper ca în acest an să achiziționez, cu ajutorul unui imprumut bancar, o presă de balotat. Cunoscând condițiile dure impuse de bănci, îmi este teamă să apelez la un credit. Toată dotarea existentă în fermă este realizată din fonduri proprii, nu am beneficiat de nici un program de finanțare.
De cele mai multe ori chiar am sacrificat nevoile familiei pentru a procura utilajele necesare.
Aveți spații de depozitare a producției agricole?
Da, am spații de depozitare pentru 500 de tone de cereale, însă ele trebuie modernizate.
Care sunt problemele cu care vă confruntați?
Problema cea mai mare cu care mă confrunt, ca de altfel mai toți fermierii, este lipsa de lichidități. Valorificarea producției agricole este deficitară.
Avem nevoie de înființarea unor piețe specifice, de asociații ale fermierilor care să se zbată pentru drepturile noastre.
La APIA este birocrație, se întârzie foarte mult cu soluționarea dosarelor.
Ana Mustățea


































