Folosirea eficientă a lagunelor de irigare sau bazinelor piscicole

​Un alt spațiu pentru instalarea panourilor fotovoltaice este reprezentat de luciul apei. Suprafața pe care acestea o pot acoperi, în funcție de ce reprezintă acea acumulare de apă este încă în discuție și sunt numeroase studii inițiate în această direcție. Explorarea potențialului acestor sisteme fotovoltaice flotante și integrarea lor în infrastructura pomicolă este și unul dintre proiectele de cercetare inițiate la SCDP Băneasa, care beneficiază de un bazin de 400 mc de apă pentru irigare. 

​Cel mai important, atunci când se dorește instalarea unui astfel de sistem fotovoltaic flotant, este dacă apa (lacul) este cu destinație pur energetică, dacă prezintă interes de a crește/cultiva ceva sau are rol de bazin piscicol. Bazinul colector poate deveni intrinsec o sursă suplimentară de energie pentru alte activități din fermă.
Sistemul extins de la Moara Domnească, realizat în colaborare cu echipa de la InterNet condusă de Dragoș Ofrim, cuprinde structura plutitoare cu panouri semitransparente (transparență 49%), dotat cu sistem mobil de înclinare, multi-parametru de monitorizare a parametrilor apei provenite din pânza freatică.
”Noi vrem să aducem mai multe utilizări ale panourilor fotovoltaice și informații (date, măsurători etc) pe care le putem obține de la senzori. Colectarea și concentrarea lor în Cloud, precum și procesarea lor să poată duce la soluții optimizate”, a precizat Dragoș Ofrim.
Pe lângă monitorizarea calității apei și preocupări privind managementul acesteia, este prevăzut și managementul agenților patogeni al apelor utilizate pentru (fert)irigare, al modului de colectare și păstrare. În opinia sa, integrarea sistemelor fotovoltaice și a tehnologiilor din domeniul inginerii electrice asociate în managementul umbririi și al apei (piscicole) contribuie la reducerea stresului termic asupra peștilor, îmbunătățirea simultană a eficienței energetice a modulelor PV, sustenabilitatea producției, reducerea costurilor de operare și impactului ecologic. În același timp deschide oportunități de cercetare pe termen lung care să conducă la optimizarea legăturilor dintre producția de energie și durabilitatea mediilor agricole sau piscicole.
La UPB București, Facultatea de Energetică, există de asemenea preocupări legate de managementul apei, nu doar ca sursă de energie. În acest context prof. Gabriela Dumitran a prezentat studiul ”Influența panourilor fotovoltaice flotante asupra resurselor de apă pentru pomicultură”, unde a arătat că în acvacultură soluțiile sunt similare cu cele din horticultură.

​În România există o prevedere legală care permite acoperirea a maxim 20% din luciul lacurilor de acumulare gestionate de Apele Române. Nu există posibilitatea de a acoperi cursurile de apă, ci doar canale de irigații sau canele proprietate privată. Dar sistemele flotante au anumite avantaje: eliberează terenuri valoroase pentru alte utilizări, procesul de instalare este mai rapid și mai ușor decât în cazul celor de pe sol datorită a două aspecte - achiziția unui teren pentru instalarea lor și faptul că nu sunt necesare studii geotehnice.
În plus contribuie la reducerea influenței factorului de evaporare, poate fi o soluție într-un efort de conservarea a apei/solului. Combinația dintre panouri voltaice flotante și bazine ale centralelor electrice poate fi o soluție foarte rentabilă, în sensul creșterii capacității de producție a unei hidrocentrale.
În comparație cu sistemele clasice, ar putea fi o generare a energiei cu o creștere de 14-50 % datorită unui efect de răcire a apei, a arătat reprezentatul UPB în expunerea sa. Din perspectiva amprentei de carbon, acest mod de producere de energie vine la pachet cu o reducere considerabilă: în acest moment, în mixul energetic al României, la fiecare megawatt/h avem o emisie echivalentă a 200 kg CO2, în timp ce pentru tehnologie fotovoltaică acesta este 15-24 kg la megawatt/h. Un alt plus al sistemului flotant este ca se depune mai puțin praf pe suprafață.
Dar reticența extinderii acestor sisteme fotovoltaice flotante are în vedere efectele asupra mediului acvatic, care pot fi de natura fizică, chimică și biologică. De aceea s-a subliniat încă o dată cât de mult contează în alegerea lor, ce destinație are acumularea de apă pe care se instalează.
Prof. Gabriela Dumitran a prezentat câteva date preluate din studiile analizate la UPB:

Așadar, influența panourilor fotovoltaice flotante asupra resurselor de apă pentru pomicultură (agricultură) trebuie privită din două perspective: cantitativ și calitativ. Din punct de vedere cantitativ vorbim de o utilizare mai eficientă prin reducerea ratei de evaporare a apei din bazinele de stocare precum și reducerea cheltuielilor pentru energia necesară pompării (sau alte activități).
Calitativ, apa devine mai bună pentru culturi datorită conductivității, total solide dizolvate, ratei de absorbție a sodiului, a oxigenului dizolvat, scăderii pH și salinității. 
 
Roxana Drăghici