Genetica viitorului: cum răspund noii hibrizi de porumb și floarea-soarelui provocărilor climatice

​Schimbările climatice transformă rapid agricultura, iar genetica devine unul dintre cele mai importante instrumente pentru menținerea stabilității producțiilor și a profitabilității fermelor. În acest interviu, discutăm despre noile direcții de cercetare în ameliorarea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui, despre rolul rezilienței genetice în gestionarea riscurilor climatice și despre perspectivele celor două culturi strategice pentru agricultura României. 

​Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience în România și Republica Moldova, explică modul în care inovația, adaptabilitatea și stabilitatea producțiilor redefineasc agricultura performantă într-un context marcat de secetă, stres termic și volatilitate economică.
 
Care sunt noile direcții de cercetare în hibrizii de porumb și floarea-soarelui, având în vedere provocările tot mai mari generate de schimbările climatice?
Impactul tot mai mare al schimbărilor climatice a redefinit fundamental direcțiile de cercetare în dezvoltarea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui. Genetica joacă acum un rol central în sprijinirea adaptării agriculturii la presiunea climatică în creștere, evoluând dintr-un instrument axat în principal pe optimizarea producției într-un pilon esențial al managementului riscului.
În trecut, programele de ameliorare urmăreau în principal atingerea unor producții maxime în condiții favorabile. Astăzi, secetele recurente, stresul termic în perioada de înflorire și presiunea crescută a bolilor au mutat prioritățile către reziliență, stabilitate și predictibilitate. În acest context, inovația genetică își dovedește valoarea mai ales în anii dificili, când protejarea potențialului de producție este mai importantă decât obținerea unor recorduri de producție. Astfel, genetica a devenit un activ strategic pentru protejarea profitabilității fermelor într-un climat imprevizibil.
La Corteva, dezvoltarea hibrizilor combină cercetarea genetică pe termen lung cu testarea extensivă în condiții reale de fermă. Accentul se pune pe comportamentul culturilor în condiții de stres, în special deficit de apă și temperaturi ridicate în fazele critice de vegetație, nu doar pe performanța în condiții ideale. Acest lucru permite crearea unor hibrizi adaptați provocărilor climatice și agronomice locale. Un exemplu relevant este portofoliul Pioneer® Optimum® AQUAmax®, introdus în România în 2012. Dezvoltați pentru zonele predispuse la secetă, acești hibrizi se remarcă prin sisteme radiculare puternice, o eficiență îmbunătățită în utilizarea apei și o polenizare stabilă în condiții de stres termic. Datele de performanță colectate de Corteva în perioada 2020–2025 confirmă producții constante și competitive atât în sistemele irigate, cât și în cele neirigate, demonstrând modul în care inovația se traduce în fiabilitate la nivel de fermă.
Astăzi, cele mai importante caracteristici ale noilor hibrizi Pioneer®, atât la porumb cât și la floarea-soarelui, sunt cele care echilibrează productivitatea cu reziliența și constanța. În contextul în care Pioneer® marchează 100 de ani de inovație la nivel global și 50 de ani de prezență în România, acest reper reflectă decenii de expertiză în ameliorare dedicate susținerii fermierilor în fața schimbărilor din agricultură. Pe măsură ce agricultura românească devine tot mai intensivă și orientată spre eficiență, fermierii acordă o importanță tot mai mare toleranței la secetă, rezistenței la boli, adaptabilității și stabilității producțiilor. Obiectivul ameliorării moderne nu mai este doar depășirea limitelor de producție, ci asigurarea unor performanțe sustenabile și repetabile în condițiile actuale de presiune agricolă.
 
Ce perspectivă vedeți pentru cultura de porumb în România?
Pe baza celor mai recente date din martie 2026, Confederația Europeană a Comerțului cu Cereale, Orez, Oleaginoase, Proteaginoase și Ulei de Măsline (COCERAL), organizație europeană care reprezintă interesele companiilor implicate în comerțul cu cereale și produse conexe, poziționează porumbul drept una dintre culturile mai reziliente într-un peisaj agricol tot mai volatil în România, iar perspectivele sunt prudent optimiste. În timp ce producția totală de cereale a României este estimată să scadă în acest an la aproximativ 23,7 milioane de tone (-4,6%), în principal din cauza reducerii randamentelor medii, porumbul se evidențiază ca o excepție pozitivă. După mai multe sezoane dificile marcate de secetă și producții slabe, se estimează o revenire semnificativă a producției de porumb în România. COCERAL estimează randamente medii de aproximativ 4,5 t/ha, în creștere cu 18,4% față de anul trecut, ceea ce ar duce la o producție totală de peste 8,7 milioane de tone, în ciuda unei ușoare scăderi a suprafeței cultivate cu 1%.
Privind în perspectivă, viitorul culturii de porumb în România va depinde de capacitatea fermierilor de a gestiona riscurile climatice prin tehnologie, genetică îmbunătățită și eficiență agronomică. Este probabil ca porumbul să rămână o cultură de bază, dar cultivată mai strategic, pe soluri mai potrivite, cu hibrizi adaptați la secetă și stres termic și integrată tot mai mult în sisteme agricole eficiente și orientate spre gestionarea riscurilor. În acest sens, viitorul porumbului în România nu constă în revenirea la suprafețe record, ci în asigurarea unor producții stabile și competitive în condițiile schimbărilor climatice.
 
Ce oportunități considerați că au fermierii care optează pentru floarea-soarelui?
Fermierii care aleg să cultive floarea-soarelui în România sunt bine poziționați pentru a beneficia de mai multe oportunități structurale și determinate de piață, în special în contextul climatic și economic actual evidențiat de datele COCERAL menționate anterior. Pe măsură ce variabilitatea climatică afectează tot mai mult culturile de toamnă, precum grâul și orzul, fermierii din România și din UE își reevaluează opțiunile pentru culturile de primăvară, iar floarea-soarelui devine o alternativă atractivă.
O oportunitate importantă constă în reziliența agronomică a acestei culturi. Comparativ cu multe cereale, floarea-soarelui are, în general, o toleranță mai bună la temperaturi ridicate și la secetă episodică, fiind bine adaptată sezoanelor de vegetație din ce în ce mai uscate și imprevizibile din România. În contextul în care COCERAL arată că fermierii europeni reduc treptat suprafețele cu porumb după câțiva ani slabi, mulți se orientează către culturi de primăvară precum floarea-soarelui și soia, care pot gestiona mai bine riscul climatic. Această tendință consolidează rolul florii-soarelui ca cultură de stabilizare în rotații.
O oportunitate emergentă pentru cultivatorii de floarea-soarelui o reprezintă sectorul biocombustibililor, în special combustibilul sustenabil pentru aviație (SAF). Biocombustibilii sunt produși din resurse biologice regenerabile, precum culturile agricole, iar SAF este văzut ca o soluție strategică pentru aviație în contextul în care Europa încearcă să-și reducă dependența de combustibilii fosili importați. Perturbările lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice din prima parte a anului 2026 au accentuat această direcție, în paralel cu cerințele UE care impun creșterea treptată a utilizării SAF până în 2050. Atingerea acestor obiective va necesita materii prime locale, bogate în ulei, creând oportunități pe termen mediu și lung pentru agricultură.
O altă oportunitate vine din progresul tehnologic și genetic. Hibrizii moderni de floarea-soarelui oferă o toleranță îmbunătățită la secetă, rezistență la boli — în special la lupoaie și mană — și stabilitate a producției. Aceste progrese permit fermierilor să obțină rezultate mai previzibile chiar și în anii dificili, susținând profitabilitatea într-o agricultură românească tot mai intensivă și orientată spre eficiență.
În ansamblu, cultura florii-soarelui în România are un potențial solid de creștere și consolidare, nu neapărat prin extinderea masivă a suprafețelor, ci prin amplasare mai inteligentă, genetică mai performantă și creșterea constanței producțiilor, ceea ce o transformă într-una dintre cele mai promițătoare culturi în peisajul agricol actual.