George Turtoi, despre condiţiile suplimentare negociate cu Comisia Europeană

Impunerea modificărilor pe legile cooperativelor şi grupurilor de producători agricoli, prin ordonanţă, va duce la susţinerea fermelor de semisubzistenţă care au avut parte de finanţare FEADR prin programarea 2007-2013, dar care nu au reuşit să facă pasul şi să acceseze banii destinaţi fermelor mici, disponibili prin PNDR 2014-2020

Vestea că viitorii membri cooperatori ar putea fi scutiţi la plata impozitului pe terenul arabil sau pe norma de venit nu este singura oferită cititorilor revistei AGRIMEDIA de către George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Chiar dacă fermierii nu şi-au exprimat în mod expres dorinţa de a avea leasingul ca metodă alternativă de achiziţie a utilajelor agricole cu fonduri FEADR, oficialul guvernamental a precizat că această soluţie este una viabilă, alături de creditul bancar şi susţinerea de către IFN-uri a proiectelor europene, aspecte despre care am discutat pe larg în numărul din iulie atât cu directorul Agricover IFN, Robert Rekkers, cât şi cu Ramona Ivan, coordonatorul departamentului de specialitate din CEC Bank. În ceea ce priveşte această formă de finanţare, de altfel larg întâlnită în afara proiectelor cu bani europeni, se caută în prezent o soluţie, astfel încât să fie considerată perioadă de leasing şi cea de monitorizare ex-post, adică acei cinci ani de la definitivare. Vor putea achiziţiona utilaje prin leasing inclusiv fermele mici, care au trecut de la zona de semisubzistenţă prin fondurile FEADR disponibile prin PNDR 2007-2013. Cu dl Turtoi am discutat, de asemenea, pe larg, despre instalarea tinerilor fermieri pentru prima dată în mediul rural. Faţă de programarea anterioară, tinerii fermieri pot avea exploataţia în arendă şi în concesiune, pe lângă obligativitatea anterioară de a o avea în posesie doar ca proprietar. Cu privire la instalarea tânărului fermier la 24 de luni de la înfiinţarea la ONRC ca entitate juridică, în cele ce urmează.

Ce ne puteţi spune despre leasing ca noutate în paleta de cheltuieli eligibile aferente noile proiecte ce vor primi finanţare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020?

Cu privire la achiziţia prin leasing a utilajelor agricole - tractoare, combine etc., am primit o aprobare de la Comisia Europeană (CE) să putem considera ca perioadă de leasing inclusiv perioada de monitorizare ex-post a proiectului (acei cinci ani). În prezent, căutăm o posibilitate împreună cu firmele de leasing, să vedem cum anume o transpunem în practică. Singura chestie sensibilă în toată problema asta este cum anume demonstrează beneficiarul că este proprietar pe bunurile achiziţionate; pe parcursul derulării leasingului acest lucru nu este posibil.

S-a găsit vreo soluţie intermediară la această problemă?

Soluţia este ca potenţialul beneficiar să demonstreze în perioada ex-post că devine proprietar pe bunuri şi să aibă obligaţia în ex-post să vină şi să arate că a devenit proprietar. Dacă s-a angajat să facă leasingul, este clar că, prin contract, trebuie să aibă obligaţia asta, ca în expost să vină şi să demonstreze că este proprietar pe bun şi cu consecinţele cele mai urâte, în sensul că dacă nu devine proprietar, sprijinul este recuperat.

Care este sistemul de finanţare şi cofinanţare în PNDr 2014-2020?

Fondurile FEADR compensează din cheltuielile eligibile în procent de la 50 şi până la 90 la sută (ca intensitate a finanţării), restul fiind cofinanţarea beneficiarilor. Mai este apoi şi partea de cheltuieli neeligibile. Spre exemplu, se doreşte achiziţia unui tractor. Se intră în baza de date. Se observă că preţul de achiziţie este X. Potenţialul beneficiar şi-l cumpără mai scump pentru că vrea un anumit set de dotări, chestii mai speciale care sunt neeligibile. Se decontează un procent din cheltuiala eligibilă, în funcţie de intensitatea finanţării. Beneficiarul suportă apoi atât zona neeligibilă, cât şi partea lui de cofinanţare.

Din feedback-ul venit de la reprezentanţii fermierilor, sunt fermierii interesaţi de achiziţia în leasing?

Părerile sunt împărţite. Fermierii nu şi-au exprimat dorinţa extraordinară pentru partea aceasta de leasing, dar noi vrem să le punem la dispoziţie toate posibilităţile pe care le pot avea, astfel încât să nu fie legaţi de credite.

Care sunt măsurile prin care se pot achiziţiona utilaje prin leasing?

Depinde cât de mare este fermierul. Avem trei măsuri prin care se pot achiziţiona utilaje: avem măsura de ferme mici, care este până în 15.000 de euro finanţare. Aici am lăsat şi un palier pentru fermele de semisubzistenţă din programul trecut care au reuşit să intre pe palierul pentru piaţă, le-am făcut schema asta de ferme mici, care ca dimensiune minimă a fermei este, de fapt, dimensiunea maximă pe care o avea o fermă de semisubzistenţă. (...) Pentru celelalte care nu au reuşit sau nu vor reuşi să implementeze această măsura rămâne partea de asociere.

Pentru că se vorbeşte de mult timp de susţinerea asocierii în agricultură, ştim că se pregăteşte modificarea legislaţiei în vigoare. Despre ce este vorba?

Pregătim un pachet legislativ pentru cooperative şi grupuri de producători. O dată, pentru a regla anumite prevederi din legea cooperativelor şi legea grupurilor de producători, ca să le fie mult mai facil să se asocieze, să înţeleagă clar că asocierea nu reprezintă colectivizare, că ei rămân proprietari pe bunuri, pe producţie şi pe tot ce au ei în ferma lor, că îşi gestionează fiecare ferma lui după bunul plac, doar că utilizează în comun bunuri, adică utilaje, comercializează în comun producţia şi îşi cumpără în comun inputurile necesare, adică seminţe, îngrăşăminte, pesticide sau furaje pe zona de zootehnie. În acelaşi timp, venim cu facilităţi fiscale atât pentru membri, cât şi pentru cooperative sau grupuri de producători. Am avut deja o primă discuţie la Ministerul de Finanţe. Noi vom pregăti o formă, un draft de ordonanţă (asta cred că va fi) şi o vom lansa pentru dezbatere publică. Ca şi gândire, în principal ar fi scutirea de la impozitul pe norma de venit pentru fermierii persoane fizice care se asociază şi care comercializează producţia prin cooperativă, scutirea de la impozitul pe teren (aici sunt încă discuţii) pentru cei care lucrează împreună terenurile în cadrul cooperativei, în speţă comasează terenurile în cadrul unei cooperative sau unui grup de producători şi ar mai fi nişte facilităţi destinate în mod special cooperativelor.

Se lucrează şi la problema dublei impozitări?

Dubla impozitare există în situaţia în care o cooperativă avea statut de microîntreprindere şi era formată din persoane fizice. În acest caz, persoana fizică plătea la normă de venit, indiferent ce comercializa, unde şi cum, iar cooperativa plătea tot la venit, pentru că era pe statut de microintreprindere. Şi atunci soluţia a fost să punem toate cooperativele cu regim special pe zona de impozit pe profit şi nu pe venit, adică să plătească numai diferenţa de preţ care apare de la vânzările cooperativei către terţ, faţă de cât aceasta îi plăteşte fermierului, prin urmare se reduce această dublă impozitare, respectiv se eliminaă impozitul pe norma de venit pentru membri.

Toate acestea vor ieşi sub formă de ordonanţă?

Da, va fi o ordonanţă. Impunerea modificărilor pe legile cooperativelor şi grupurilor de producători nu se pot face prin hotărâre de Guvern, ci prin ordonanţă şi, în acelaşi timp, pe zona de fiscalizare. Va ieşi după ce va trece Codul Fiscal, pentru că altfel acest cod anulează orice alte prevederi fiscale anterioare când actul normativ este emis. Prin urmare, n-am putea scoate această reglementare până nu apare Codul Fiscal promulgat. Noi vrem s-o pregătim şi s-o punem în dezbatere publică, astfel încât să avem un feedback. Va apărea în mod oficial în aproximativ două săptămâni. Încă nu există un draft pe site. Aştept să se întoarcă domnul ministru, să o discutăm, să-i prezentăm ce-am lucrat.

Care este noutatea în sub-măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri?

Faţă de programarea anterioară, noutatea este că pentru a obţine finanţare FEADR nu trebuie să fii doar tânăr fermier, ci trebuie să te instalezi pentru prima dată într-o exploataţie sau să preiei managementul exploataţiei de la părinţi sau terţi.

Domiciliul tânărului fermier trebuie să fie neapărat acolo?

Aici am avut noi mai demult unele probleme în derularea măsurii trecute, faptul că anumiţi tineri nu erau în localitate şi era imposibil ca ei să fie instalaţi; erau doar pe hârtie. De aceea, pe programul nou, poate apărea o condiţie mai restrictivă faţă de ceea ce prevede regulamentul, iar pentru a ne asigura că efectiv tinerii fermieri se instalează, atunci au apărut nişte condiţii. În primă instanţă, condiţia de a avea până în 40 de ani, iar pentru ce-a de-a doua condiţie, prin care să se demonstreze că se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier, am negociat cu CE o facilitate foarte largă. În speţă, înainte erau cele 18 luni de la preluarea fermei, 18 luni care se verificau la APIA, în registrul fermelor, de când tânărul a preluat exploataţia.

Preluare însemnând arendă, concesiune sau proprietate?

Înainte era vorba de proprietate. Acum s-a acceptat să se constituie o fermă sub toate formele legale. Faptul că este în proprietate şi că tânărul fermier achiziţionează o exploataţie pe de-a întregul vine cu punctaj suplimentar pentru el, nu şi cu eligibilitate. Noi ne dorim să nu fragmentăm fermele existente, dar în acelaşi timp, pe o speţă concretă, nici nu poţi obliga un părinte cu mai mulţi copii să predea decât unuia proprietatea. De aceea am hotărât să nu mai fie condiţie de eligibilitate preluarea integrală a unei exploataţii sau a două exploataţii în vederea comasării, ci să fie punctate doar ca criterii de selecţie.

Ce condiţii suplimentare aţi mai negociat cu comisia europeană pe sub-măsura 6.1?

Am negociat cu CE ca instalarea tânărului fermier să se considere la 24 de luni de la înfiinţarea la ONRC ca entitate juridică. Le-am explicat celor de la Comisie că, până când exploataţia nu se înregistrează juridic la ONRC, nu este decât o gospodărie, nu se poate considera fermă (de la PFA în sus). Cu alte cuvinte, vorbim de doi ani de la înregistrarea la ONRC şi până la momentul depunerii proiectului, nu a contractării, cum era înainte. Practic, tânărul fermier nu trebuie să mai aştepte. Este un termen maximal. Nu se mai ia în calcul practic termenul de evaluare al AFIR, de contractare etc. Nu ştiu să mai aibă vreo altă ţară atât de mare libertate pe zona asta. Pentru a ne asigura că efectiv tinerii sunt cei care muncesc în fermă, a apărut şi condiţia ca domiciliul să fie în localitate, respectiv să aibă voie să deţină cel mult un loc de muncă în localitatea respectivă sau în localităţile limitrofe. Nu mai este voie să am loc de muncă în Bucureşti şi să am fermă în Suceava. Este imposibil să lucrezi în fermă sau să fii şef de exploataţie când tu ai serviciu de opt ore în Bucureşti. În fine, se consideră tânăr fermier inclusiv o societate comercială care este deţinută majoritar ca părţi sociale de tineri, dar aceştia trebuie să facă dovada că ei sunt cei care conduc ferma.

Ionel VĂDUVA