Gestionarea riscurilor climatice și digitalizarea – instrumente pentru reziliența agriculturii

Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, în intervenția sa la conferința Agri4Future, a susținut necesitatea colaborării mediului public cu cel privat în vederea dezvoltării unui sistem de management al riscurilor climatice în agricultură. Totodată, a reiterat importanța susținerii tinerilor din domeniul agricol în vederea reînnoirii generațiilor de fermieri, dar și includerea unei scheme de ajutor dedicată tehnologiilor agricole digitale.

„Raportul Băncii Mondiale arată că România pierde anual 2 miliarde de euro din cauza secetei. Consider că gestionarea eficientă a riscurilor este o condiție esențială pentru menținerea rezilienței și competitivității agriculturii românești. Dezvoltarea unei scheme de asigurări agricole adaptate pentru riscurile naturale, fie că vorbim de secetă, grindină, inundații și alte fenomene meteorologice extreme, este esențială. Sprijinul financiar acordat fermierilor pentru achiziționarea acestor asigurări și utilizarea tehnologiilor moderne pentru monitorizarea și previzionarea riscurilor sunt măsuri pe care le consider prioritare. În plus, trebuie să ne gândim la mecanisme complementare. Avem nevoie de fonduri mutuale și avem nevoie ca riscul să fie partajat între stat, sectorul privat și organizațiile profesionale, astfel încât fermierii să nu fie singuri în fața calamităților. Aceasta a fost și rugămintea noastră către Comisiunea Europeană și DG Agri - să dezvoltăm acest sistem în care să fim împreună și uniți în fața acestor pericole.
Un alt subiect important este reînnoirea generațiilor de fermieri. Cred cu tărie că agricultura românească poate deveni competitivă dacă investim în tinerii fermieri, în cooperare și în tehnologie. Dacă nu investim în tineri riscăm să pierdem nu numai viitorul agriculturii românești, ci și viitorul agriculturii europene.”
 
Utilitatea unei scheme de sprijin pentru integrarea tehnologiilor digitale
„Digitalizarea nu este un moft sau un trend impus de Europa, ci o soluție practică pentru a reduce costurile, optimiza consumul de apă și energie, crește randamentul, iar în multe state fermierii mici rezistă tocmai pentru că folosesc instrumente digitale simple. În România, declinul demografic este o realitate, care va deveni din ce în ce mai acută, iar lipsa forței de muncă poate fi compensată în viitor prin tehnologii. Avem și o oportunitate. Fondurile europene, prin politica agricolă comună și prin PNRR, chiar dacă nu sunt la nivelul așteptărilor, reprezintă o șansă pe care trebuie să o valorificăm. Fermierii trebuie să obțină sprijin financiar la timp. De foarte multe ori așteaptă luni întregi până primesc bani în cont. Iar digitalizarea înseamnă și mai multă transparență și decizii bazate pe date.
În viitor ar fi util ca statul să gândească o schemă de ajutor dedicată tehnologiilor agricole digitale, precum achiziția de drone, senzori, software. Alte state au început deja să introducă scheme naționale de sprijin pentru ferme digitale, iar România nu trebuie să rămână în urmă. Mai mult decât atât, la nivel european există programe majore precum Horizon Europe sau Digital Europe care sprijină proiecte de inteligență artificială aplicată în agricultură. România trebuie să se conecteze mai bine la aceste inițiative. Programul Copernicus pentru monitorizare prin satelit a Pământului este un exemplu de instrument european deja funcțional, care poate sprijini evaluarea secetei, umidității solului sau a daunelor produse de fenomene extreme.
Alte țări precum Polonia și Spania au început să dezvolte ferme pilot de tip Smart Farming, cu rezultate concrete în reducerea costurilor și creșterea productivității.
Am văzut că fermierii nu cer privilegii, ci șanse egale, iar noi ne vom lupta pentru acest deziderat, iar digitalizarea înseamnă o agricultură mai eficientă și mai sigură. Parlamentul trebuie să fie partenerul fermierilor și nu un obstacol birocratic. Avem nevoie de platforme digitale integrate care să permită monitorizarea în timp real a riscurilor, cu o cooperare strânsă între autorități, sectorul privat și organizațiile de fermieri și procesatori. Cred că doar împreună putem construi o agricultură performantă și sustenabilă.”
 
Ana Ioniță