Hernan Alejandro Mora - Bayer CropScience România: Planeta este «împrumutată de la generaţiile viitoare»

La sfârşit de an, am fost încântaţi să aflăm dintr-un scurt interviu cu dl Hernan Alejandro Mora, Country Division Head Bayer CropScience România, priorităţile şi strategia de dezvoltare a companiei pentru următorii ani.

Bayer CropScience are peste 4.000 de operaţiuni agricole extinse pe o suprafaţă de peste 30 ha. Aceasta dezvoltă şi comercializează produse pentru controlul dăunătorilor, al buruienilor şi al bolilor, în cadrul anumitor strategii, soluţii şi servicii complexe de control al dăunătorilor, adecvate pentru nevoile fiecărui client, în perspectiva unei dezvoltări agricole durabile.

De ce România? Ce v-a determinat să acceptaţi postul de lider al diviziei Crop Science oferit de Bayer în România?

Ceea ce m-a determinat să accept această poziţie a fost provocarea. România este o piaţă care se dezvoltă rapid, similar cu experienţa avută în America Latină în anii anteriori. Totodată, România are şi o importanţă din ce în ce mai mare pentru Bayer CropScience, cu perspective frumoase pentru anii următori şi este responsabilă pentru o mare parte din creşterea pe care o înregistrăm în regiunea EMEA. Venind împreună cu soţia şi cele trei fiice ale mele, compatibilitatea culturală, rădăcinile latine şi un oarecare paralelism în istoria ţărilor noastre au contat foarte mult pentru noi şi sunt fericit să spun că aici ne simţim ca acasă.

Care sunt realizările Bayer în agricultura românească?

Suntem lider pe piaţa produselor de protecţie a plantelor şi suntem cei mai buni din perspectiva tehnologiilor pe care le folosim, dar aş spune că realizarea cea mai mare este echipa pe care am reuşit să o construim. Diversă, cu un amestec de talente bine definite pentru fiecare dintre zonele noastre de expertiză, echipa Bayer CropScience se dedică găsirii celor mai bune soluţii pentru agricultura din România.

Care este strategia de dezvoltare a Bayer CropScience în România pentru următorii ani?

Piaţa de aici este rapidă şi dinamică, ne propunem să creştem în continuare şi ne-am conturat strategia şi planurile în acest sens. România este, în funcţie de sursă, a cincea ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil disponibil şi a unsprezecea din perspectiva producţiei, aşa că în următorii ani ne aşteptăm să vedem un proces de specializare profesională şi de intensificare a activităţilor agricole. Pentru a veni în sprijinul acestui proces, investim în permanenţă în echipa noastră, aducem pe piaţă noi produse şi tehnologii şi inovaţie în modul de comunicare cu clienţii şi partenerii noştri. Lansarea unui centru de interacţiune cu clienţii, cu o linie telefonică menită să îmbunătăţească disponibilitatea noastră faţă de clienţi, o platformă BayerFidelis regândită pentru a încorpora cât mai bine serviciile şi o nouă abordare a AgroArenelor sub deviza «Ştiinţa pasiunii pentru agricultură» sunt doar câteva exemple ale iniţiativelor pe care le veţi vedea, în principal de-a lungul anului 2016, demonstrând angajamentul nostru faţă de agricultura din România.

România reprezintă pentru Bayer doar o piaţă de desfacere sau este un centru de cercetare şi dezvoltare graţie implicării talentelor locale?

Aş spune că ambele. Aşa cum am menţionat şi înainte, România este o ţară care aduce o parte importantă a creşterii Bayer în regiune şi, în consecinţă, investim constant pentru a ne asigura că avem la dispoziţie cel mai bun portofoliu, fie prin colaborarea cu cercetători şi instituţiile locale, fie prin capacităţile proprii Bayer. Un exemplu în acest sens este Centrul de Inovaţie Agrotehnologică, inaugurat în luna iunie a acestui an în localitatea Iazu, cu o investiţie de aproape jumătate de milion de euro, astfel încât putem fi siguri că testăm şi ne adaptăm tehnologiile la realitatea din România.

În contextul prezenţei globale a Bayer, ce provocări specifice aţi experimentat în România, în comparaţie cu alte ţări unde divizia CropScience activează?

Atunci când descriu România oamenilor care nu cunosc această ţară, le spun că este încă un loc al contrastelor şi tocmai din acest motiv are un imens potenţial de creştere. Fermierii au adoptat cu rapiditate tehnologia în anii anteriori şi vor continua să o facă, însă la fel de adevărat este că aici există o diferenţă imensă între cei care fac agricultură folosind tehnologiile moderne şi cei care nu le folosesc. Creşterea accesibilităţii tehnologiilor noastre pentru fiecare dintre ei şi adaptabilitatea la realităţi diferite este esenţială. De aceea, le expunem opţiunile în mod constant atât în cadrul AgroArenelor Bayer, cât şi în simpozioanele noastre tehnice, menite să familiarizeze fermierii cu cele mai bune tehnologii şi soluţii pe care le pot folosi mai târziu pentru culturile lor.

Cum aţi descrie relaţia dintre decidenţii de la nivelul Uniunii Europene şi cei din România?

Din punctul meu de vedere, apartenenţa la Uniunea Europeană aduce României o mulţime de oportunităţi, dar şi provocarea de a se adapta la noi standarde. În acest sens, se încearcă atenuarea discrepanţelor care există astăzi între legislaţia Uniunii Europene şi cea locală prin intermediul unui plan de acţiune la nivel naţional destinat adaptării cerinţelor UE la realitatea locală. Pe lângă funcţia de lider al diviziei CropScience, deţin şi statutul de preşedinte în AIPROM (Asociaţia de Protecţie a Plantelor) şi, prin intermediul acesteia, putem realiza parteneriate la nivel de industrie cu autorităţile locale relevante, pentru a încerca să accelerăm acest proces.

Având în vedere concurenţa puternică la nivel global, consideraţi că Uniunea Europeană sprijină suficient şi în mod relevant cercetarea în domeniul tehnologiilor agricole?

Cred că toţi cei care suntem implicaţi în domeniul agriculturii trebuie să ne străduim mai mult pentru a explica ce facem şi cum facem. Odată cu trecerea timpului, o pondere din ce în ce mai mică a populaţiei care trăieşte din agricultură reuşeşte să producă hrană pentru restul populaţiei care locuieşte în mediul urban şi avem nevoie de toate instrumentele şi tehnologiile disponibile pentru a face faţă acestei provocări. În ultima perioadă am văzut o serie de decizii luate de Uniunea Europeană ce au avut un impact negativ asupra unor produse, tehnologii şi instrumente inovatoare ce ar fi putut menţine şi chiar creşte productivitatea şi competitivitatea fermierilor din UE. Această abordare bazată pe hazard a Uniunii Europene atunci când vine vorba de reglementarea pesticidelor nu are un fundament ştiinţific. Obţinerea şi păstrarea acceptării sociale bazate pe cercetare şi fapte concrete sunt o responsabilitate a industriei, clienţilor şi a decidenţilor politici. Din această perspectivă, nu este vorba doar despre cât de multă cercetare se realizează în domeniul agriculturii, ci şi despre cum putem transpune această cercetare într-o formă mai accesibilă societăţii, pentru a ne putea continua activitatea şi a putea aduce pe piaţă aceste inovaţii într-o manieră rapidă şi responsabilă.

Papa Ioan Paul al II-lea, în vizita sa în România din 7-9 mai 1999, a spus că „România este grădina Maicii Domnului“. În acest context, care este părerea dvs. şi a Bayer despre dezvoltarea României pe termen lung, în mod sustenabil şi prietenos cu mediul?

Aş fi de acord cu afirmaţia Papei, deoarece cred că România a fost înzestrată cu resurse naturale de excepţie. Este, de asemenea, adevărat că peste 25 de ani sectorul agricol va avea de hrănit 9,5 miliarde de oameni la nivel global, iar utilizarea sustenabilă a acestor resurse este fundamentală. Problema pe care o observ la ora actuală este că această situaţie ne este prezentantă în mod eronat drept o dihotomie. Nu poate fi „conservare“ SAU „productivitate şi resurse suficiente de hrană“, trebuie să fie ŞI. Din punctul meu de vedere, va fi necesară o „a doua revoluţie verde“ care să crească productivitatea într-un mod sustenabil, iar Bayer îşi doreşte să fie un actor principal în acest scenariu.

Într-o notă mai personală, cred că această planetă este „împrumutată de la generaţiile viitoare“ şi, dacă vrem un trai mai bun pentru copiii noştri, trebuie să facem toate eforturile pentru a contribui la implementarea unor practici agricole sustenabile şi responsabile.

Sunteţi de părere că un rol important în dezvoltarea comunităţilor locale îl au companiile multinaţionale? Care sunt cele mai importante iniţiative ale Bayer în acest domeniu?

Desigur. Şi nu doar companiile multinaţionale, dar orice companie şi orice individ ar trebui să încerce să îmbunătăţească acea comunitate în care activează. În acest sens, Bayer are în România o serie de iniţiative în derulare. Unele sunt consacrate, precum Laboratorul de Ştiinţe Bayer, un proiect care îşi propune să crească interesul copiilor pentru principiile ştiinţifice, ce s-a bucurat de un succes deosebit în acest an. Altele încep mai puţin formal şi acestea sunt cele care îmi plac cel mai mult pentru că au la origine propuneri făcute de membrii echipei noastre. Avem un proces anual de alegere a acestor propuneri, iar proiectele selectate, care sunt eligibile pentru finanţare în anumite cazuri, pot primi chiar finanţare globală de la Fundaţia Bayer Cares. Un exemplu excelent în acest caz, care a primit un premiu şi finanţare internaţională din partea Bayer, a fost caravana „Împreună pentru sănătatea rurală“, prezentat de unul dintre angajaţii diviziei de Farmaceutice. Vorbim despre o iniţiativă valoroasă, menită să îmbunătăţească sănătatea oamenilor din comunităţile rurale izolate din România, unde accesul la servicii medicale este limitat.

Ce v-aţi dori să primiţi de la Moş Crăciun?

Pace, sănătate şi suficientă hrană pentru oamenii din întreaga lume. Există multe familii defavorizate în zonele de război, în migraţie sau stabilite în locuri mai puţin dezvoltate. Norman Borlaug, distins cu Premiul Nobel şi „tatăl revoluţiei verzi“, a spus odată: „Nu poţi construi pace în lume pe stomacuri goale şi suferinţă umană“. Dorinţa de a încerca să rezolv aceste probleme este ceea ce mă motivează să mă dau jos din pat în fiecare dimineaţă.

Simona  MUNTEANU