În cadrul unui eveniment desfășurat în luna mai, la Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), pe tema biotehnologiilor, prof. dr. Elena Marcela Badea a prezentat impactul organismelor modificate genetic după 12 ani de comercializare.
Prezentarea a fost începută cu un citat din scriitorul irlandez Jonathan Swift, care spunea că oricine ar reuși să facă doi știuleți pe o singură plantă de porumb ar aduce întregii omeniri un mare serviciu.
Aceste vorbe erau spuse în anul 1727.
După 282 de ani, această performanță poate fi obținută cu usurință pe cale genetică.
Revoluția verde
În ultimii 35 de ani, producția de cereale s-a dublat, într-un ritm mult mai rapid decât creșterea populației globului.
Principalii factori-cheie ce au condus la această „revoluție verde” au fost: utilizarea unor hibrizi de ultimă generație, aplicarea îngrășămintelor chimice, utilizarea pesticidelor, precum și dublarea suprafețelor irigate. Toate acestea au determinat o creștere a productivității. În ultimii 12 ani, biotehnologia a contribuit și mai mult la maximizarea producțiilor obținute.
Fermierii înregistrează sporuri de producție considerabile datorită progresului genetic, la costuri mult reduse în comparație cu cele realizate în sistemul agricol convențional. Economii semnificative sunt datorate, în principal, reducerii cantității de pesticide aplicate.
Niciodată pesticidele nu au fost asociate cu un număr atât de mare de evenimente negative. S-a făcut o serie de cercetări, care a arătat impactul deosebit de grav pe care îl au asupra mediului înconjurător.
Organismul EPA (1982) a estimat că utilizarea carbofuranului a condus la moartea a 1-2 milioane de păsări anual.
În anul 2000, în Statele Unite ale Americii, ca urmare directă a utilizării pesticidelor au murit circa 70 de milioane de păsări. Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea pesticidelor și erbicidelor în agricultura convețională a dus la distrugerea habitatului multor păsări, plante salbatice și insecte, reducând în mod semnificativ numărul acestora. (ICSU, GM Science Review Panel, Royal Society).
Ca urmare a introducerii în cultură, în anul 1996, a plantelor modificate genetic, cantitatea de pesticide utilizată a scăzut cu 286 milioane de kilograme (cantitate echivalentă cu cea utilizată anual în toate cele 27 state ale Uniunii Europene pentru protecția culturilor).
Reducerea emisiilor de gaze
Ca urmare a cultivării plantelor modificate genetic, emisiile de gaze s-au redus semnificativ. Această scădere se datorează, în principal, reducerii numărului de tratamente aplicate și, implicit, a cantității de combustibil utilizate.
La 11 ani de la comercializarea OMG, s-a constatat că emisiile de bioxid de carbon s-au redus cu 14,8 miliarde de kilograme, echivalent cu reducerea numărului de mașini existent cu aproximativ 6,6 milioane.
Avantaje economice
Pe lângă beneficiile asupra mediului înconjurător, biotehnologia furnizează, de asemenea, și avantaje economice.
Din 1996, veniturile fermelor au cunoscut o creștere de 33,8 miliarde de dolari.
La cultura porumbului, tehnologia OMG a dus la creșterea veniturilor din fermă, în special prin productivitatea mărită și reducerea costurilor cu aplicarea insecticidelor. La porumbul MG, veniturile medii sunt cu aproximativ 10% mai mari, spre deosebire de cele înregistrate la porumbul convențional. În anul 2006, veniturile obținute din cultivarea porumbului Bt au fost cu 65-141 euro/ha mai mari. Acest venit este echivalent cu o creștere a profitabilității cu 12 până la 21%. De asemnea, biotehnologia oferă și unele avantaje tehnologice. Prin rotația grâu-porumb Bt, nivelul micotoxinelor din grâu se reduce.
Suprafețe
La ora actuală, 25 de țări au acceptat în cultura lor plantele modificate genetic.
În 2007, 12 milioane de fermieri aplicau această tehnologie.
Ca suprafață, acest lucru însemnă circa 114 milioane de hectare cultivate cu plante modificate genetic. Avântul pe care îl are biotehnologia este greu de contestat. Față de 2007, în anul 2008 s-a semnalat o creștere procentuală cu 9,4% a suprafețelor cultivate cu plante modificate genetic, echivalentul a 10,7 milioane de hectare.
Veniturile înregistrate în intervalul 1996-2006 în urma cultivării OMG
-SUA – 15,8 miliarde $
-Argentina – 6,6 miliarde $
-Brazilia – 1,9 miliarde $
-China – 5,8 miliarde $
-India – 1,3 miliarde $
-Canada – 1,2 miliarde $
-Paraguai – 349 milioane $
-Australia – 184 milioane $
-Africa de Sud – 156 milioane $
-Filipine – 18 milioane $
-Mexic – 17 milioane $
Ana Mustățea
