In ce masura afecteaza seceta din acest an culturile agricole?

Dialog cu fermierii AUGUST 2012

---

IF Tănase Dumitru,
localitatea Tariverde, judeţul Constanţa

„Administrez o suprafaţă agricolă de 600 ha, iar structura de culturi practicată în acest an cuprinde floarea-soarelui - 150 ha, porumb - 50 ha şi cereale păioase. Din cauza toamnei secetoase, cultura de rapiţă, înfiinţată pe 125 ha, nu s-a dezvoltat bine şi nu a intrat pregătită în iarnă, fiind nevoit s-o întorc şi să înregistrez pierderi. Cu toate că este o cultură riscantă, rapiţa se valorifică foarte bine şi intenţionez să semăn în această toamnă o suprafaţă de aproximativ 200 ha. Timpul rămas după recoltarea cerealelor păioase trebuie bine folosit, terenul să fie pregătit din timp pentru ca rapiţa să poată profita de ploile care pot cădea la sfârşitul lunii august, începutul lui septembrie, astfel încât ea să răsară. Lipsa precipitaţiilor este o problemă cu care ne confruntăm, iar în zona noastră predomină seceta. Din această cauză, la grâu am obţinut o producţie cu 50% mai mică faţă de cea din 2011, când am realizat 6.500 kg/ha. La grâu, folosesc doar soiuri româneşti, pentru că sunt adaptate condiţiilor pedoclimatice din zona noastră. Culturile de primăvară sunt compromise. Porumbul suferă extrem de mult din cauza lipsei apei. Estimez o pierdere de aproape 100% la porumb, iar la floarea-soarelui de 40%. Măsura anunţată de minister privind reducerea tarifului la energia pentru irigaţii, de 50 lei/1.000 mc, nu este suficientă. În primul rând, se adresează doar celor care au sisteme de irigaţii în funcţiune şi sunt prea puţini fermieri care dispun de aceste sisteme. În România, nu mai există infrastructura sistemelor de irigaţii. Este o măsură populistă, iar sistemele de irigaţii sunt o amintire. Noi am cumpărat echipamente de irigaţii cu ceva timp în urmă şi am fi şi mâine pregătiţi să ne racordăm la o sursă de apă şi să irigăm. În judeţul Constanţa se irigă suprafeţe mici şi cu costuri ridicate, de până la 150 lei/ ha. Să irigi culturile agricole acum nu se mai justifică, iar măsura propusă de Ministerul Agriculturii vine prea târziu. De asemenea, consider că acordarea sumei de 7.500 euro/beneficiar pentru a compensa pierderile suferite din cauza secetei este insuficientă. Avem nevoie de o strategie pe termen lung pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii şi care să nu depindă de culoarea politică. Noi, fermierii, am făcut modernizări în ferme, am cumpărat maşini şi utilaje agricole, însă dacă ne lipseşte apa, nu prea mai avem ce face. Am reînnoit parcul tehnic din surse financiare proprii, nu am întocmit proiecte pentru accesarea banilor europeni, iar anul acesta din cauza secetei nu fac investiţii majore. Grâul l-am depozitat, nu-l valorific acum pentru că aşteptăm un preţ mai bun. Calitatea din acest an la grâu este excepţională. Deţin spaţii de depozitare cu o capacitate de 4.000 de tone. În 2007, când ne-am confruntat cu seceta, s-a luat o măsură care într-adevăr ne-a ajutat. Ministrul Agriculturii de atunci, dl Remeş, ne-a acordat sprijin financiar pentru a putea începe campania însămânţărilor de toamnă.”

---

George Liţu,
administrator al Cerealflor SRL,
localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi

„Exploatăm o suprafaţă de 1.800 ha, din care, în fiecare an, circa 700-800 de hectare sunt ocupate cu loturi de hibridare. Colaborăm, în special, cu firmele Pioneer şi Monsanto. În asolament, cerealele păioase sunt înfiinţate pe o suprafaţă de 500-600 ha, cât să avem solă săritoare. Culturile de toamnă sunt grâul, rapiţa şi orzoaica. Toată producţia este contractată. Orzoaica o valorific la Soufflet Malţ şi grâul la Unisem Călăraşi. În cadrul societăţii mai cultivăm legume rădăcinoase, care ocupă 150 ha, fasole păstăi şi ceapă. Nu lucrăm fără contract de valorificare decât pe suprafeţe mici. Irigăm o suprafaţă de 1.500 ha din puţuri forate şi suntem unici, cel puţin în această zonă. Este al doilea an când irig. Înainte plăteam la ANIF între 400 şi 500 lei/1.000 mc, pentru că suportam şi pierderile. De exemplu, din cei 1.000 mc pompaţi de la priza de la Borcea până la staţia mea ajungeau doar 300 mc. Acum mă costă între 200 şi 250 lei/1.000 mc, dar irig la orice oră şi cât consider că este necesar. În orice caz, din cauza secetei prelungite, cheltuielile de producţie s-au dublat. În privinţa măsurii propuse de minister, de reducere a tarifului la energia folosită pentru irigaţii cu 20%, nu ştiu dacă pot beneficia şi cei care au sisteme proprii de irigaţii din puţuri forate, cum este cazul meu. În orice caz, fără irigaţii nu se pot face producţii agricole. La grâu, de la cultura înfiinţată pe o suprafaţă de 200 ha, am obţinut o producţie de 5.000 kg/ha, faţă de 6.800 kg/ha cât am realizat anul trecut şi de 7 tone/ha cât a fost în 2010. Până anul acesta, la orzoaică nu realizam o cantitate mai mică de 6.500 kg/ha, iar acum am înregistrat o producţie de 3.500 kg/ha. Noi ne luptăm să beneficiem de toate măsurile de sprijin care se acordă, însă acestea nu reprezintă o soluţie pe termen lung. Aceste măsuri sunt mai mult politice. Întotdeauna noi ne trezim să luăm măsuri fără impact prea mare atunci când ne confruntăm cu secetă prelungită, însă acest lucru este o aberaţie, pentru că măsurile viabile se gândesc şi se iau încă din anii în care nu ai nevoie să irigi. Ne trebuie o strategie în acest sens. Nu trebuie să uităm ce am păţit anul acesta din cauza secetei şi să luăm măsuri pentru următorii 4-5 ani. Pentru puţurile care le-am făcut am avut nevoie de foarte multe autorizaţii. Există o lege care interzice să forezi la o adâncime de peste 120 m, pentru că se consideră că intri în rezerva de apă strategică a ţării. Noi am fost norocoşi pentru că pânza freatică este la 75-80 metri adâncime.”

---

Constantin Nicolae,
administrator al Costnic Agriprest SRL,
localitatea Radomireşti, judeţul Olt

„În cadrul societăţii, exploatăm o suprafaţă de 940 ha, ocupată în anul agricol 2011-2012 cu rapiţă - 326 ha, orz - 82 ha, triticale - 132 ha, porumb - 10 ha, floareasoarelui - 25 ha şi restul cu grâu. Seceta s-a manifestat încă din toamna anului trecut şi a afectat cerealele păioase. Am întors rapiţa de pe o suprafaţă de 148 ha, dar ce a rămas în cultură a reuşit să înregistreze o producţie bună, de 2.000 kg/ha. Intenţionez să semăn rapiţă şi în acest an, pentru că este o cultură profitabilă şi uşoară, însă dacă nu va ploua până la data de 1 septembrie, nu voi risca. Terenul l-am pregătit în proporţie de 90%, am făcut o trecere cu plugul, însă greul lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ abia acum începe. Din cauza secetei, pământul s-a lucrat mai greu, iar consumul de motorină a crescut cu 10 litri şi, după cum ştiţi, preţul carburanţilor este mare, a ajuns la 6 lei/litrul. În acest an, seceta a afectat producţiile agricole în proporţie de 60%, iar veniturile cu 40%. La cultura de grâu am obţinut 2.700 kg/ha, faţă de 6.000-6.500 kg/ha cât am obţinut în 2011. Cultiv atât soiuri româneşti, cât şi străine şi ce pot să vă spun este că atunci când este secetă sunt mulţumit de cele autohtone, iar când plouă de cele străine. În privinţa sprijinului promis de minister, consider că orice măsură este binevenită, mai ales în condiţiile din acest an. În 2007, Guvernul a intervenit prompt şi, dacă atunci nu primeam sprijin, am fi fost mulţi ani la rând afectaţi, deoarece nu puteam relua ciclul de producţie. Şi în acest an dorim ca guvernanţii să intervină, chiar dacă nivelul sprijinului nu ar fi la fel de mare precum cel primit în 2007. Consider că varianta propusă de Ministerul Agriculturii, de a compensa cu până la 80% pierderile înregistrate din cauza secetei, ar fi benefică. De asemenea, s-a propus şi suplimentarea subvenţiilor pe suprafaţă, însă sunt de părere că mai bine ar fi să primim sprijinul acum, chiar dacă ar fi mai mic, decât să primim mai mult, dar anul viitor. Acum avem mare nevoie de bani. O măsură bună a fost că pe baza adeverinţei eliberate de APIA s-a putut solicita mai devreme avansul pe suprafaţă, de 90 euro/ha. Încă de la începutul campaniei am făcut demersurile la APIA pentru a beneficia de această măsură şi banii primiţi deja i-am investit în cadrul fermei. Cu privire la irigaţii, tot ce pot să vă spun este că în zona noastră nu există sisteme de irigaţii şi astfel nu avem nici o posibilitate să diminuăm efectele secetei.”

---

Virgil Arpăşanu,
administrator Arprest SRL,
localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 800 de hectare şi structura culturilor agricole din acest an cuprinde grâu, pe 360 ha, orz, 100 ha, rapiţă de primavară, 123 ha, floarea-soarelui, 100 ha, şi porumb pe circa 200 ha. Din cauza secetei, cultura de porumb este afectată în proporţie de 70-60%. Umiditatea relativă în aer este foarte mică şi din cauza stresului hidric cultura nu a polenizat. La floarea-soarelui sperăm ca pierderile să nu depăşească 40% şi să obţinem o producţie de cel puţin 1 tonă/ha. La cultura de grâu am obţinut o producţie de 2.900 kg/ha, iar soiurile pe care le folosesc şi care se pretează condiţiilor din zona noastră sunt cele româneşti, cum ar fi Glossa, Boema, Dropia. Anul trecut a fost unul de excepţie, dar de regulă seceta este prezentă în Bărăgan, aşa cum este şi anul acesta. Politicienii trebuie să-şi îndrepte viziunea spre Bărăgan, să reabiliteze sistemele de irigaţii şi să sprijine fermierii, pentru că fenomenul de deşertificare este unul real. Nu ştiu dacă vom primi despăgubiri pentru pierderile înregistrate, pentru că anul acesta ne-au micşorat subvenţia pe suprafaţă, iar ajutorul de 7.500 de euro nu ar fi suficient decât pentru cei care lucrează suprafeţe agricole mai mici. Am avut două proiecte SAPARD, unul în 2002 şi altul în 2005, care au inclus şi echipamente pentru irigaţii, mai precis trei tamburi, pe care i-am folosit într-un singur an, în 2005, când era apă în canal. De atunci, ele stau nefolosite în curtea societăţii.”

Ana MUSTĂŢEA

---