În dialog cu fermierii – 1 Septembrie 2026

4 minute de citit

«Cum a decurs campania de recoltare a culturilor de toamnă?»

Adrian Mocanu, adm. SC Agrianca Prodserv, loc. Dumbrava, județul Prahova „În această campanie am avut ploi în timpul recoltatului și umiditate relativă crescută, astfel încât, în multe zile, nu am putut intra la recoltat decât în orele după-amiezii. A fost o campanie destul de lungă și grea. La grâu, înființat pe 430 ha, am obținut o producție medie de 6.500 kg/ha, dar are calități de panificație și mă face să sper că voi primi un preț mai bun la valorificare. Deocamdată, l-am depozitat.

Nu pot să-l vând la 0,95 lei/kg, pentru că prețul este mic, iar noi avem amortismente. Un preț acoperitor ar trebui să fie de 1,15-1,20 lei/kg, pentru a ne asigura un minim de profit. Cultura de rapiță a ocupat 330 ha, iar producția s-a situat la 3.700 kg/ha. La rapiță s-a câștigat relativ bine, în condițiile în care cheltuielile de producție au depășit 6.000 lei/ha.

Pentru anul agricol viitor, voi păstra aceeași structură a culturilor, în care culturile de toamnă vor ocupa circa 70% din suprafață. Este mult, dar nu avem ce face. Eu nu am renunțat la cultura de porumb, doar am mai redus suprafața. De pildă, anul acesta avem 300 ha, pentru că am niște terenuri cu aport freatic, iar acest lucru mă ajută. Floarea-soarelui ocupă circa 200 ha și estimez o producție de peste 3.500 kg/ha. La porumb, chiar dacă nu mai plouă, probabil vom face 7-8 tone/ha. Porumbul, văd că are un preț susținut.

Per ansamblu, 2026 este un an agricol bun. Ne îngrijorează prețurile la inputuri, care au explodat.

Motorina este foarte scumpă, iar la îngrășăminte prețurile s-au mărit de trei ori. În anul 2009, am cumpărat azotatul de amoniu cu 820 lei/tonă și am valorificat grâul la 0,95 lei/kg, iar acum îngrășământul nu-l găsești sub 2.500 lei/tonă. Așadar, vom fi nevoiți să administrăm mai puține îngrășăminte. Fermierii s-au confruntat trei ani la rând cu seceta. Anul acesta, în zona noastră, am avut o vreme excelentă, dar nu putem recupera tot ce am pierdut în anii din urmă și vedem că marja de profit se reduce de la un an la altul"

II Blagu Cătălin, loc Gârbovi, județul Ialomița „Personal, lucrez o suprafață de 300 de hectare, dar, în cadrul familiei, avem două ferme vegetale care însumează o suprafață totală de 690 de hectare. Înainte cu 3 săptămâni de a începe recoltarea grâului, orzului și a rapiței, a căzut grindină. În unele sole am avut daună totală, iar în altele recolta s-a diminuat cu 40-60%. Din fericire, noi încheiem în fiecare an polițe de asigurare, iar asigurătorii ne-au ajutat să trecem peste această situație. Am avut o solă de 6,5 hectare cu orz, pe care făcusem niște teste ale căror rezultate doream în mod special să le urmărim, cu producție estimată de peste 8,5 tone/ha. Însă grindina ne-a distrus-o în totalitate. Acea cultură o tratasem cu un regulator de creștere și ne-am bucurat că a rămas în picioare după furtună.

Din nefericire, a urmat acel episod de grindină și ne-a distrus-o. Alte culturi au fost culcate de furtună, iar când a bătut grindina nu a mai făcut pagube atât de mari și, astfel, am mai putut salva o parte din recolte. La rapiță am întâmpinat o altă problemă. Anul trecut am așteptat, în toamnă, să vină precipitațiile pentru a putea însămânța cultura, pentru că trecuse o lună și jumătate, în care nu plouase deloc. Noi am așteptat să vină prima ploaie ca să semănăm, doar că, după ce am început campania, ne-a plouat zilnic. Pentru că nu am mai avut, efectiv, nicio portiță pentru a erbicida, cultura s-a îmburuienat.

Am cumpărat o dronă agricolă cu care putem erbicida aproximativ 100-120 de hectare pe zi. Consider că este o unealtă necesară care ne ajută în momentele grele, când nu putem intra în câmp. În privința recoltelor, am fost nevoiți să le valorificăm, pentru că acumulasem datorii.

La grâu, anul trecut am obținut o calitate foarte bună a producției însă diferența de preț dintre grâul de panificație și cel furajer nu a fost mare. Anul acesta, în schimb, nu am mai obținut aceeași calitate, însă diferența de preț este semnificativă. Pentru campania din toamnă, vom semăna într-o pondere mai mare, culturi de toamnă decât de primăvară. În cadrul fermei testăm și cultura de sorg, însă totul depinde de cum găsim piața de desfacere.”

Ana Ioniță

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Adaugă AGRIMEDIA ca sursă preferată pe Google

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Octombrie 2026

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani