-În ce măsură credeți că sunt afectați beneficiarii fondurilor provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de costurile suplimentare provenite din diferența de curs valutar?
-Considerați că anul 2009 este unul prielnic investițiilor în agricultură?
Mihai Afiliu, manager general SC Afiliu Trans SRL, Mizil, județul Prahova „Sunt unul dintre beneficiarii acestui program, iar suma provenită din diferența de curs valutar mă împovărează destul de mult.
Am două proiecte în derulare finanțate din fonduri FEADR, pentru achiziția de utilaje pentru agricultură și panificație, fiecare având o valoare de 450.000 de euro. În momentul în care am depus proiectul, cursul de schimb era de 3,7 lei pentru un euro, dar a crescut semnificativ, ajungând la 4,3 lei pentru un euro. Suma provenită din diferența de curs valutar ajunge, în aceste condiții, la aproximativ 5-6 miliarde de lei vechi, ceea ce este dificil de susținut. Având în vedere că dobânzile bancare sunt de 22-25%, pierderea se ridică la 7-8 miliarde de lei vechi. În aceste condiții, aproape că aș vrea să renunț la aceste proiecte. Dacă nu se rezolvă nimic cu creditarea și cu diferența de curs valutar care ne dezechilibrează, voi amâna aceste investiții. De asemenea, ne confruntăm cu scăderea prețului de valorificare a produselor agricole și creșterea prețului la inputuri. Prognozez că în anul 2009 vom avea un preț de 0,4 lei/kg la grâu, 0,8 lei/kg la rapiță, 0,35 lei/kg la porumb, iar la floarea-soarelui – 0,7 lei/kg.
Ținând cont de cele de mai sus, apreciez că anul 2009 nu este unul prielnic investițiilor, din contră, noi încercăm să ne menținem pe linia de plutire astfel încât să nu dăm faliment. Accesarea fondurilor este dificilă, iar fără sprijin de la Uniunea Europeană nu cred că economia țării va deveni mai puternică, cu atât mai puțin agricultura.”
Adrian Mocanu, administrator SC Agrianca Prodserv SRL, județul
Prahova „Am depus un proiect pe Măsura 121: Modernizarea exploatațiilor agricole, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru achiziția de mașini și utilaje agricole.
Valoarea proiectului este de 500.000 de euro, iar jumătate din aceasta trebuie susținută din fonduri proprii.
Deoarece nu am avut suficient capital, am apelat la o bancă pentru a beneficia de un împrumut. Dobânda practicată de bancă, de 19%, și suma provenită din diferența de curs valutar duc la înregistrarea unor costuri suplimentare greu de suportat.
Diferența de curs valutar (de la 3,7 lei, în momentul depunerii proiectului, la 4,3 lei pentru un euro în acest moment) se traduce într-un cost suplimentar de aproximativ 3 miliarde de lei vechi.
O altă problemă cu care ne confruntăm este aceea că, deși depui proiectul și faci dovada de plată, banii nu vin în acel termen de 90 de zile. În acest timp, trebuie să suporți dobânda. Nu știu ce o să întreprind. Probabil că o să retrag dosarul și o să-l depun recalculat, când cursul valutar va fi mai avantajos. Ideal ar fi să se calculeze suma proiectului la alt curs valutar.
În ansamblu, anul 2009 cred că nu este unul propice investițiilor.
Prețul de valorificare a produselor agricole va fi mic. Estimez la floarea-soarelui un preț de 0,7 lei/kg, la grâu, chiar mai mic decât cel de anul trecut.”
Ion Enache, administrator SC Agromec SA, localitatea Smeeni, județul Buzău „Am un proiect de accesare a fondurilor europene aflat în fază de aprobare și pe care doresc să-l derulez în patru etape. Este încadrat în Măsura 121 din PNDR, pentru achiziția următoarelor mașini și utilaje agricole: tractor John Deere, plug Lemken, combină New Holland, semănătoare de precizie Accord cu lățime de lucru de 6 m, echipament de împrăștiat îngrășăminte chimice Rotaflow, semănătoare pentru prășitoare, selector pentru semințe etc.
Valoarea proiectului se ridică la 520.000 de euro. Când am întocmit proiectul, noi l-am calculat la un curs al euro de 3,7 lei, iar acum a ajuns la 4,2 lei. Această diferență de curs valutar duce la o creștere foarte mare a costurilor. În cazul în care mai apelam la o bancă să fac un împrumut, acest cost creștea și mai mult, căci se adăugau cheltuielile cu dobânda. În principal, nu merg pe credite bancare din cauza dobânzilor mari practicate și, de altfel, băncile cer garanții de trei ori mai mari decât valoarea creditului.
Probabil că mulți dintre fermierii care au apelat la împrumuturi bancare își vor retrage proiectele. În lipsa unor prețuri mari la valorificarea produselor agricole, agricultorii nu pot să suporte costurile. Pentru acest an, la rapiță, de exemplu, se preconizează un preț de 0,8 lei/kg, mai mic decât cel din 2008, iar la grâu nu o să depășească 0,5 lei/kg. Din fericire, anul acesta am reușit să închei contracte ferme pentru valorificarea orzului pentru bere, la prețul de 160-180 euro/t, și a muștarului pentru sămânță, la 650 euro/t. Cunoscând dinainte aceste prețuri, am reușit să-mi fac socotelile privind cheltuielile de produție și, în acest mod, știu cât voi câștiga. Concluzionând, nu cred că 2009 va fi un an favorabil investițiilor în agricultură.”
Constantin Mirică, director tehnic SC Ecoferm SRL, Boldești-Scăieni, județul Prahova „Am întocmit un proiect pentru accesarea fondurilor FEADR, pe Măsura 121, pentru achiziția de echipamente agricole, l-am depus în luna decembrie, iar actualmente se află în faza de evaluare.
Cred că în această perioadă mulți fermieri vor renunța din cauza costurilor suplimentare provenite din diferența de curs, căci atunci când proiectele au fost evaluate ca eligibile au fost calculate la un curs mult mai mic decât cel actual. Vă închipuiți la ce sumă se ridică acestea dacă valoarea proiectului ar fi, să spunem, de un milion de euro. ”
Curtveli Erol, fermier, Mereni, județul Constanța „În momentul de față, exploatez o suprafață de 140 ha, însă doresc să o extind. Am nevoie de mașini și utilaje agricole, dar nu am întocmit nici un proiect pentru accesarea fondurilor europene. M-am interesat să cumpăr în leasing, în special o combină, însă prețurile mari practicate m-au împiedicat să duc la bun sfârșit acest lucru. Prețurile la produsele agricole sunt mici, iar noi nu reușim să ne scoatem nici măcar cheltuielile. Mai mult, nici producțiile la culturile de rapiță și grâu nu cred că vor fi la nivelul anului trecut. Sumele provenite din diferența de curs valutar afectează pe toată lumea.”
Ana Mustățea
