În dialog cu fermierii – Iunie 2009

5 minute de citit

Care sunt problemele cu care vă veți confrunta în acest an, anunțat a fi unul secetos, și ce soluții propuneți pentru rezolvarea lor?

Culiță Tărâță, administrator TCE 3 Brazi SRL, județul Brăia

„Fermierii s-au confruntat mai mereu cu seceta. Anii 2000, 2007 au fost unii secetoși, însă lipsa apei din acest an va cauza pierderi foarte mari, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Culturile de toamnă sunt afectate în proporție de peste 70%.

În cazul orzului, sunt și mai sceptic. În spic, plantele au boabe mici, puține și șiștave. Din fericire, pentru culturile de primăvară precipitațiile căzute în ultima vreme au ajutat foarte mult la pornirea în vegetație, la răsărirea uniformă, însă, dacă urmează o perioadă de secetă, acestea vor avea de suferit.

Lipsa sistemelor de irigații este principala problemă cu care se confruntă agricultura României.

Avem nevoie de programe bine documentate, strategii pe termen lung în această privință.

Vechile sisteme de irigație trebuie reabilitate. De asemenea, perdelele de protecție care existau odată, astăzi au fost desființate.

Avem mare nevoie de ele pentru asigurarea microclimatului optim al plantelor.

Trebuie să aducem apă fiecărui fermier din orice zonă a țării. În caz contrar, riscăm să devin dependenți de importuri. Deja 65% din produsele alimentare existente pe piața românească sunt importate.

Este păcat ca România, care ocupă locul al treilea, după Polonia, în ceea ce privește suprafața arabilă, să nu își poată valorifica la maximum terenurile, să asigure populației și animalelor necesarul de hrană.

Țările arabe au învins deșertul și au acum culturi înfloritoare. Germania, Marea Britanie sunt state care beneficiează de ploi din abundență, însă acest lucru nu le-a împiedicat să-și pună la punct rețeaua de irigații. În cadrul exploatației, am refăcut sistemele de irigații de pe o suprafață de 37.000 ha, dar cu mari eforturi din partea noastră. Pe 23.000 ha avem stații de pompare care au fost vandalizate, iar în 2001 ne-a fost distrusă și rețeaua de energie electrică. Costurile pentru repararea acestora sunt enorme, în condițiile în care, la această dată, început de iunie, sprijinul pe suprafață întârzie să vină.”

Jihad El-Khalil, administrator Agro Chirnogi SA, județul Călărași

„Având posibilitatea irigării, culturile noastre nu vor fi afectate de secetă.

În acest moment, starea de vegetație atât a culturilor de toamnă, cât și a celor de primăvară este bună. Producțiile pe care preconizez că le voi obține sunt de peste 7 t/ha la orz și 6 t/ha în cazul grâului.

În privința irigațiilor, eu am investit încă de la începutul activității în reabilitarea sistemului.

Fără apă, nu se poate face agricultură, însă ea este extrem de necesară, mai ales în domeniul legumicol. Intenționez, de altfel, să produc și eu în spații protejate.

La nivelul țării, statul român trebuie să se implice mai mult în reabilitarea sistemului de irigații, deoarece în anii '90 deținea o suprafață amenajată pentru irigat de circa 3 milioane de hectare.”

Dimitrie Muscă, director Combinatul Agroindustrial Curtici, județul Arad

„Prognozele meteorologice nu mă sperie, căci eu văd starea culturilor din câmp și pot să vă spun că este una bună. Porumbul are o înălțime de peste 1 metru, iar ploile căzute în acest timp vor asigura o dezvoltare optimă a culturilor agricole.

Sunt șanse bune să obținem la grâu 6 t/ha, la porumb 10 t/ha, iar la floarea-soarelui niciodată nu am obținut o producție mai mică de 3 t/ha. Cei care fac agricultură și care respectă epoca optimă de semănat etc. nu vor avea mari probleme.

La ora actuală, nu mă confrunt cu nici o problemă legată de lipsa apei în sol.”

Mihai Anghel, director Cerealcom, județul Dolj

„În ultimii 10 ani, în zona noastră au fost cel puțin trei ani de secetă acută. Teama noastră cea mai mare este tocmai lipsa precipitațiilor.

Ne bucurăm că zilele acestea au căzut precipitații semnificative, cantitatea de apă ajugând până la 30 l pe metrul pătrat. Pentru culturile agricole, care au suferit în prima parte a primăverii, această ploaie este ca o mană cerească.

Dintre cele 25.000 ha pe care le exploatez, 18.000 ha sunt amenajate pentru irigații, însă irig efectiv o mică parte, din cauza prețului mare al energiei electrice pentru pomparea apei. Ca să dau un exemplu, 1.000 mc costă circa 10 milioane de lei vechi. În aceste condiții, cheltuielile de producție se măresc foarte mult.

Avem nevoie urgent de un plan strategic antisecetă pentru salvarea agriculturii românești, iar fermierii ar trebui să fie consultați în ceea ce privește elaborarea lui.

Este păcat că România, dintr-o țară preponderent agrară, a devint net importatoare. Am putea produce hrană pentru 80 de milioane de locuitori.”

Șerban Nicușor, administrator Agroserv Măriuța SRL, județul Ialomița

„Dintre cele 4.500 hectare pe care le administrez, nu irig nici măcar un metru pătrat. Canalele și sistemele de irigații s-au oprit la Dridu. Practic, în zona noastră nu este adusă apa.

Ploile căzute în ultima vreme nu sunt suficiente. Deficitul apei din sol este destul de mare, am mai avea nevoie de cel puțin 100 l/mp. Dacă pentru culturile de toamnă riscul a trecut, pentru cele de primăvară am mai avea nevoie de apă, în special în perioadele critice. Acestea sunt, în general, la înflorire și la formarea boabelor.

Producțiile pe care preconizez că le voi obține la culturile de toamnă sunt mai mici cu 50-60% față de cele de anul trecut.

Este trist că bogăția rețelei hidrologice de care dispune țara noastră nu este folosită. Se pot găsi soluții pentru a diminua efectele secetei, avem canalul Dunăre-Marea Neagră, râuri, însă nu le valorificăm.

Avem nevoie de o lege care să ne permită folosirea apei din râurile interioare.

Se spune că agricultura consumă apă, însă nu se spune că o dă și înapoi. 80% din apa pe care o consumă plantele este evaporată în atmosferă.”

Ana Mustățea

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Adaugă AGRIMEDIA ca sursă preferată pe Google

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Octombrie 2026

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani