Ce părere aveți despre încetarea sau modificarea anumitor forme de sprijin destinate agricultorilor, începând cu ianuarie 2010?
Lipan Radian, director general SC Radial Service SRL, oraș Ianca, județul Brăila
„Subvenția pentru motorină era un sprijin nu prea mare, iar faptul că aceasta va fi modificată cu o reducere a accizei poate fi un lucru bun, însă de cinci ani se tot vorbește de asta. Este puțin probabil să o reducă foarte mult, deoarece aduce bani la Ministerul de Finanțe și nu cred ca o vor scoate. Nu sunt foarte încrezător în noile forme de ajutor.
Fondul de Garantare a Creditului Rural garantează anumite tipuri de credite, însă comisionul este foarte mare, undeva la 1,7-2,5%. Costurile sunt mari, procedura complicată și, mai mult decât atât, băncile nu agreează această garanție.
Un sprijin care nu se va mai da începând cu anul viitor este susținerea producției la culturile de soia. Anul trecut am beneficiat de acest ajutor. Acum nu știu cu certitudine cum va fi, însă voi cultiva această plantă pe o suprafață de 100 de hectare.
În privința despăgubirilor în caz de calamități naturale, pot să vă spun că de trei ani facem dosare, fără să primim nimic, deoarece zona nu a fost declarată calamitată. Chiar și în acest an am avut probleme. Grâul a fost cultura care a suferit din cauza secetei și am înregistrat pierderi. Irigăm 60% din suprafață, iar investiția a fost realizată în mare parte din fonduri proprii. Sperăm ca subvenția pe suprafață să se mărească mai mult, astfel încât încetarea anumitor măsuri de sprijin să nu ne afecteze prea mult.
Societatea administrează o suprafață de 1.000 ha, iar plantele cultivate sunt: grâu (200 ha), grâu durum, orzoaică, rapiță, soia, porumb (300 ha). De asemenea, în cadrul exploatației avem și loturi semincere.”
Doina Costache, administrator SA Flamura, comuna Baba Ana, județul Prahova
„Încercăm să nu disperăm la auzul încetării anumitor ajutoare, iar când vom rămane fără subvenția pe suprafață mi-e teamă că vom fi atât de îndatorați încât nu ne vom mai putea continua activitatea. Pentru a dezvolta o afacere sau moderniza o fermă trebuie să ai bani. Ca să întocmești și să implementezi un proiect pentru accesarea fondurilor europene trebuie să dispui de surse financiare, or, în situația în care prețurile de valorificare sunt atât de mici încât nu acoperă costurile de producție, nu avem puterea de a ne dezvolta. În 2007, în luna februarie, grâul se vindea la un preț de 0,95 lei/kg, iar acum prețul este de 0,38 lei/kg. Cum putem explica acest lucru? În acest an, la valorificarea florii-soarelui am obținut un preț de 0,7 lei/kg, ceea ce este foarte puțin. Întâmpinăm greutăți și din cauza sistemelor de irigații dezafectate, ceea ce duce la o scădere a productivității.
Nu suntem stimulați în nici un fel să obținem producții mari.
Ultima oară când am reușit să modernizez exploatația a fost în anul 2002, printr-un program demarat la acea vreme. Nu știu când voi mai achiziționa utilajele agricole necesare, deoarece, așa cum am spus, trebuie să dispui de bani. Nu se termină bine o campanie agricolă că începe alta, iar prețurile obținute la valorificarea producției agricole sunt prea mici ca să mai poți pune și deoparte.
Abia am reușit să achit în totalitate niște credite și nu cred că mai am curajul să mai apelez la ele.
Exploatez o suprafață de 353 ha, iar plantele cultivate sunt grâul (150 ha), porumbul (120 ha), floarea-soarelui (30 ha) și lucerna.”
Nicolae Folea, administrator SC Nicolias SRL, localitatea Dulbanu, comuna Amaru, județul Buzău
„Noi, agricultorii, suntem obișnuiți cu bani puțini, deoarece niciodată nu am beneficiat de prea mulți. Un sprijin real de care ne-am bucurat a fost cel acordat când la Ministerul Agriculturii era dl Remeș. Acum, se discută despre reducerea accizei pentru motorină. Întrebarea care se pune este: cu cât? 45% din prețul carburantului reprezintă acciza.
De asemenea, se spune că vor fi încuraje mai mult investițiile în agricultură, însă modul în care au fost modificate criteriile de selecție la proiectele FEADR nu-i avantajează pe mulți fermieri. Ești condiționat să faci o investiție în sistemele de irigații sau în domeniul zootehnic. Chiar și cu criteriul vârstei nu reușesc să acumulez destule puncte.
Exploatez o suprafață de 500 ha, cultivată cu grâu (200 ha), rapiță (100 ha), orz (30 ha), porumb (50 ha) și floarea-soarelui. Societatea este specializată și în producerea de sămânță.”
Dorin Munteanu, administrator Rodmarc Grup SA, localitatea Trușești, județul Botoșani
„Una dintre formele de sprijin va fi cea de încurajare a investițiilor, astfel încât să devenim competitivi, însă cum putem deveni astfel când fermierii din alte state beneficiează de motorină subvenționată, fără accize, de subvenții care vin la timp și care sunt mult mai mari decât ale noastre? Cum poate, în aceste condiții, un fermier român să fie rentabil?
Subvențiile vin cu un an întârziere și la un curs valutar care ne dezavantajează. După părerea mea, dacă nu se vor lua măsuri eficiente pentru sprijinirea agriculturii românești, ea se va îndrepta spre colaps. Actualmente, ajutorul statului este insuficient. Subvenția pe motorină, cea de 1 leu/l, a fost prea mică. Plătim accize, însă noi nu mergem pe drumuri, ci pe câmp. Se dă subvenția pe suprafață la toți cei care dețin teren, însă mulți declară pajiști temporare, primesc sprijinul și terenul rămâne nelucrat. În aceste condiții, nu se pot înființa asociații deoarece oamenii nu mai vor să arendeze pământul.
Un fermier care respectă tehnologia de cultură, investește în semințe și îngrășăminte chimice are costuri substanțiale și nu poate primi la fel cu cel care lucrează terenul cu calul sau nu cultivă deloc. Suntem dezavatajați. O măsură bună ar fi ca producția să fie subvenționată. Un alt ajutor de care se vorbește este garantarea creditelor de investiții. Chiar eu am un proiect FEADR, însă nici o bancă comercială nu susține agricultura. Sunt reticente. De asemenea, m-am interesat și pentru achiziționarea de utilaje în leasing, însă dobânda, de 9%, este mare. Sunt convins că singura formă de a atrage cât mai multe fonduri este asocierea. De aceea, am înființat Cooperativa Moldavia, care până în momentul de față are șapte membri. Prin asociere, vom putea achiziționa inputuri la prețuri mai mici, iar producția o vom valorifica în comun. Vom scăpa de acei intermediari care perturbă piața. La producția de grâu am obținut un preț de 0,42 lei/kg, iar la floarea-soarelui doar 0,68 lei/kg. O problemă acută cu care ne confruntăm este lipsa sistemelor de irigații. De aceea lucrăm la un proiect pentru achiziția unor echipamente care să deservească aproximativ 400 ha. În cadrul societății exploatez 1.000 ha.”
Ana Mustățea
