În dialog cu fermierii

Folosiți tehnologiile „inteligente” în ferma dvs? Le vedeți utilitatea în agricultură? 

​Nicolaie Apopi, administrator Popagra SRL, com. Giulvăz, județul Timiș
„În această perioadă critică, când suntem afectați de schimbările climatice și nu numai, trebuie să luăm decizii pentru a reuși să facem  economie în fermă, astfel încât să fim mai rezilienți. În ferma mea am achiziționat un utilaj mai performant, cu o digitalizare mult mai avansată, cu care pot să fac economii la substanțele pe care le administrez pe sol și la fertilizanți. Mașina de stropit autopropulsată este produsă de John Deere și, pe lângă economiile pe care le obțin la inputuri, având o viteză de lucru mare, reușesc să acopăr într-un timp scurt o suprafață mult mai mare. Mașina poate controla secțiunile de închidere a duzelor și astfel nu mai avem suprapuneri cu fertilizanții și știm cu toții cât de important este acum acest aspect, când prețurile la îngrășămintele chimice au explodat și trebuie să fim atenți la fiecare kilogram sau litru administrat – în cazul meu folosesc îngrășăminte lichide, respectiv UAN 32%. De asemenea, pe combine avem tehnologii care ne ajută să cartăm terenurile din punct de vedere al producțiilor. Uzual în fermă folosesc un program de management al parcelelor unde pot vedea istoricul lucrărilor și al consumurilor. Avem utilaje din ce în ce mai performate care necesită oameni pregătiți iar noi o facem cumva din mers, cu ajutorul informațiilor primite de la furnizorul de utilaje. În viitor, cu siguranță vom folosi din ce în ce mai multe tehnologii AI și utilaje inteligente cu ajutorul cărora putem să facem lucrările la timp și cu economii. Dronele sunt de mare actualitate și utilizate în agricultura românească. Eu am o dronă, DJI Agras T 30 achiziționată în urmă cu 3 ani și pot să spun că este veche pentru că pe piață a apărut deja o dronă mai mare și mult mai performantă, respectiv DJI Agras T100. Vor apărea drone mult mai mari, care vor putea răspunde nevoilor fermelor mari. La ora actuală avem o carență legislativă dar sperăm ca în perioada următoare să fie pusă la punct pentru a ne asigura corectitudine în utilizarea dronelor.”

---

​Andrei Gurlui, SC Agri-Sol SRL, loc. Belciugatele, județul Călărași
„Am urmat mai multe cursuri ale Clubului Fermierilor Români, iar pe domeniul digitalizării asociația are un grup de lucru și a tipărit două variante de ghid unde sunt studiate diferite soluții de software folositoare pentru fermieri. Consider că este un domeniu vast, util, însă investițiile în astfel de instrumente trebuie gândite foarte bine și trebuie să ai un om care să le înțeleagă cum să le folosească. În ferma familiei mele eu mă ocup cel mai mult de ele, dar nici la noi nu este implementată perfect această tehnologie. Avem sisteme care nu comunică între ele și lucrăm pentru a le conecta. Avem un soft de management al fermei în care nu intră direct datele de pe utilaje. Nu avem o singură soluție care centralizează toate datele. Cel mai utilizat sistem este cel de urmărire a utilajelor - Tracking GPS, care vede unde au lucrat utilajele, câte ore, cu ce consumuri etc. De asemenea, folosim platforma Climate FieldView cu ajutorul căreia putem vedea hărți de producție, hărți de semănat etc, putem monitoriza culturile cu ajutorul imaginilor satelitare etc. Pe utilajele mai noi marca John Deere folosim soluția digitală Operations Center, care ne oferă multe informații. Cu toate aceste tehnologii, la noi în fermă agenda inginerului rămâne încă sfântă. Mai nou am început să încerc o soluție digitală în care introduc date și le agreg cu o soluție AI pentru a-mi oferii informațiile pe care le caut. Cu cât introduci mai multe date, cu atât informația furnizată este mai corectă. Folosind astfel de tehnologii și practicând sistemele minimum-till și strip-till, am reușit să ne eficientizăm activitatea agricolă. Am renunțat la plug în 2021 și am investit în utilaje minim invazive pentru a proteja solul, a stimula viața microbiană din sol și a reduce cheltuielile cu inputuri precum motorină, fertilizanți etc pentru a deveni mai rentabili.”

---

​Mihai Sadîca, Agricola ASM, loc. Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea
„Avem o afacere de familie împărțită pe trei societăți, iar suprafața pe care o cultivăm este de 1.400 ha, cultură mare. În ultimii 5 ani ne-am confruntat cu probleme în activitatea agricolă. Terenurile noastre sunt într-o zonă de risc climatic și ne-a fost foarte greu să gestionăm lipsa apei. În Sulina, pe o perioadă de 25 de ani, media precipitațiilor este de cca 380 l/mp anual, iar în zona noastră de aprox. 430 l/mp, mult sub necesarul optim pentru agricultură, estimat la cca 600 l/mp. Din această cauză am funcționat cumva cu frâna de mână trasă. Ultimii patru din cinci ani au fost mai problematici și nu doar din perspectivă climatică, ci și geopolitică.
Pentru a supraviețui am încercat să eficientizăm cheltuielile cât de mult am putut. Ne-am uitat, ca să mă exprim plastic, inclusiv la virgule și ducem o politică economică de risc. Investițiile planificate pentru retehnologizare au fost amânate. Am încercat să reparăm ce aveam deja funcțional ca să nu creștem cheltuielile indirecte pe hectar mai mult decât erau deja. La momentul actual și în viitorul apropiat, nu suntem pregătiți pentru alte investiții, cu atât mai mult în direcția digitalizării pentru că operatorii din fermă, care au vârste mai înaintate, sunt depășiți de tehnologia modernă și implementarea este îngreunată de lipsa formării tehnice specializate.
În practica fermei am utilizat anumite aplicații care ne ofereau imagini satelitare cu indici NDVI pentru a verifica starea culturilor. Cu ajutorul lor am putut vedea din timp anumite probleme din câmp, posibile invazii de dăunători și am putut lua decizia să tratăm doar în acele zone unde aveam o presiune mai mare. Au fost cazuri când am reușit să luăm decizii pe baza aplicației. Oricum, noi știm din experiență și din analiza de la locul solei unde pot apărea probleme. De exemplu, dacă solele învecinate sunt îmburuienate sau sunt lăsate pârloagă, monitorizăm mai atent presiunea de dăunători.
Instrumentele inteligente, cele digitale, sunt, cu siguranță, utile, însă cred că acum este o perioadă de tranziție în care dezvoltatorii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu noi pentru a le face mai folositoare, mai ușor de implementat, și cât mai exacte pentru că de cele mai multe ori din birou lucrurile nu reflectă ceea ce se întâmplă la firul ierbii, dar probabil că toate începuturile sunt grele.”

---

Andrei Chiriac, And-Viflor SRL, com. Sihlea, județul Vrancea
„Lucrez alături de familia mea într-o fermă vegetală de cca 250 ha, sunt tânăr fermier și absolvent al programelor de formare oferite de Clubul Fermierilor Români. În fermă eu am venit cu aportul ingineresc pentru că am urmat și studii de specialitate în acest domeniu. Din păcate, timpurile neprielnice ne-au adus în punctul în care a trebuit să luăm niște decizii destul de severe. Am trecut prin niște ani grei, în care ne-am confruntat cu seceta, am pierdut leasing-uri la utilaje, am acumulat datorii și am fost nevoiți să facem anumite schimbări. Pentru că astăzi agricultura nu mai reprezintă doar partea de câmp, ne axăm foarte mult pe date. Am început să centralizez toate datele cu care lucrăm și lucrez cu costuri pe fiecare solă în parte. Avem cca 35 de sole. Am început prin a folosi diverse platforme pentru a reduce timpul în câmp. Cu ajutorul imaginilor satelitare vedem randamentul sau problemele din culturi. Am început să semănăm cu rate variabile și am ajuns la economii de 18 – 19% per solă. Un prim pas spre optimizarea a fost alegerea anumitor culturi pe solele mai slab productive și am optat inclusiv pentru culturi ecologice pentru a renunța la îngrășăminte. Am fost atenți inclusiv la alegerea hibrizilor potriviți. De exemplu, la cultura de floarea-soarelui am testat peste 10 hibrizi și în final am ales doar 3, iar la porumb am rămas doar la 2 hibrizi. În mod curent, folosesc platforma digitală Atfarm de la Yara, oferită gratuit pentru fermieri. Acest instrument îmi oferă informații despre indexul de vegetație prin NDVI, indexul de absorbție al azotului, pot crea hărți de rată variabilă pentru fertilizat și semănat și pot face un management al lucrărilor.
În privința dronelor, în momentul de față nu există o legislație la nivel european. Substanțele folosite în tratarea culturilor nu sunt omologate pentru aplicarea cu drona. Cu siguranță vor trebui reglementate aceste lucruri pentru că piața dronelor din România crește de la an la an. Noi, cei din grupul de lucru pe tema digitalizării de la Agrinnovator, am pus pe masa decidenților un proiect de lege privind utilizarea dronelor în agricultură.”
 
Ana Ioniță

---