În dialog cu fermierii

Cu ce dificultăți se confruntă fermierii și ce așteptări au de la autorități?

​Matei Titianu, președinte LAPAR
„Fermierii români trec astăzi prin una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, rezultatul unui efect de domino care a început cu războiul din Ucraina, a continuat cu implementarea mecanismului CBAM la începutul lui 2026 și s-a accentuat odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Prețul ureei a urcat de la sub 500 euro/t la peste 700 euro/t, ajungând la 800 euro/t în unele state ale UE, motorina s-a dublat în unele țări membre, iar facturile la energie au crescut în toate sectoarele. Întregul lanț de aprovizionare este sub o presiune uriașă, iar aceste creșteri lovesc fix în mijlocul sezonului agricol, când fermierul trebuie să cumpere input-uri acum, nu peste o lună.
La acestea se adaugă vulnerabilități structurale pe care fermierul român le duce în spate: lucrăm cu marje de profit mult mai mici decât alte industrii, în timp ce piețele cerealiere stagnează de ani de zile. Suntem dublu dezavantajați competitiv – față de producătorii din afara UE avem costuri obiectiv mai mari din cauza reglementărilor europene stricte, iar față de fermierii europeni suntem penalizați prin costul banilor, pentru că ne finanțăm la dobânzi semnificativ mai mari decât colegii noștri din Franța, Germania sau Olanda. Peste toate, problemele climatice severe din ultimii ani – secetă, fenomene extreme – au erodat și mai mult rezerva fermelor. Un alt punct nevralgic este managementul riscului: prea mulți fermieri încă nu își asigură culturile, iar în lipsa unor instrumente accesibile, predictibile și cu un sprijin public consistent, orice an climatic dificil devine o criză existențială pentru exploatație.
De la autorități așteptăm măsuri concrete și urgente, pe care le-am transmis oficial prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare – care reunește PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Forța Fermierilor – către Președintele României, Prim-ministru și miniștrii de resort. Cerem sprijin financiar urgent pentru ferme și cooperative și intervenție pe piața îngrășămintelor pentru stabilizarea prețurilor, compensații financiare pentru energia electrică folosită la irigații – o măsură promisă și esențială pentru fermierii care luptă cu seceta, acces la finanțare cu dobândă subvenționată pentru a închide decalajul de competitivitate față de colegii europeni, instrumente reale de management al riscului care să încurajeze asigurarea culturilor, precum și garantarea accesului la energie și gaze la prețuri suportabile, cu prioritate pentru sectorul agroalimentar. În paralel, susținem ferm pachetul Omnibus la nivel european, pentru simplificarea legislației agricole și menținerea substanțelor de protecția plantelor existente până apar alternative cu eficiență similară și cost suportabil.
Concluzia este simplă: fără măsuri urgente și excepționale, producția agricolă românească este în pericol, iar factura finală o vor plăti consumatorii, la raft. Securitatea alimentară a României nu este un moft al fermierilor, este o chestiune de siguranță națională.”

---

​Teofil Dascălu, președinte Forumul APPR și președinte ACCPT Vrancea
„În opinia mea, fermierii traversează o perioadă extrem de dificilă, marcată în primul rând de creșterea accentuată a costurilor pentru inputuri agricole. Dintre acestea, îngrășămintele au ajuns la prețuri greu de susținut, devenind unul dintre principalii factori care afectează viabilitatea fermelor. În lipsa unor alternative accesibile, mulți agricultori sunt nevoiți să reducă semnificativ cantitățile utilizate, ceea ce poate conduce la scăderea producțiilor și la pierderi economice importante. Un alt obstacol major este reprezentat de lipsa finanțării. Accesul dificil la credite și dobânzile ridicate creează blocaje serioase în activitatea fermierilor, care trebuie să acopere costuri tot mai mari într-un climat economic instabil. În acest context, presiunea pe fluxul de numerar devine critică, iar capacitatea de a susține lucrările agricole la timp este afectată. În mod concret, una dintre așteptările importante ale fermierilor și pe care o susțin este reluarea producției interne de îngrășăminte prin redeschiderea combinatului Azomureș. Această măsură este văzută ca esențială pentru stabilizarea pieței și reducerea dependenței de importuri. În acest sens, FAPPR a transmis deja către autorități o adresă oficială prin care solicită sprijin pentru repornirea activității Azomureș. De asemenea, fermierii așteaptă implementarea unor mecanisme eficiente de finanțare, inclusiv credite garantate de stat, care să fie cu adevărat funcționale și accesibile. Astfel de instrumente ar putea oferi lichiditatea necesară pentru achiziția de inputuri și pentru susținerea activității curente, reducând presiunea financiară într-un context dificil. Așteptările din partea autorităților sunt, așadar, clare și pragmatice: măsuri rapide pentru reducerea costurilor la inputuri, facilitarea accesului la finanțare prin credite garantate și susținerea producției interne de resurse esențiale. Fără astfel de intervenții, riscul este ca o parte semnificativă a fermierilor să își restrângă activitatea, cu efecte negative asupra întregului sector agricol și asupra securității alimentare.”

---

​Florin Bercu, director executiv UNCSV
„Fermierii și implicit cooperativele agricole din România și nu numai, se confruntă cu dificultăți privind prețurile foarte ridicate la carburanți, fertilizanți și lipsa acestora. Exemplu: Dacă o tonă de fertilizanți costa în 2020 cca 250 euro/t, în 2025 era cca 2.500 lei/t, iar în prezent este în jur de 4.000 lei/tona. Creștere exagerată a inputurilor face ca costurile de producție să sară în aer, în timp ce prețul de vânzare al producției primare este la nivelul anului 2020, ceea ce determină ca o parte din fermieri să renunțe, de bună voie, sau forțat de intrarea în insolvență/faliment, să necesite o reorientare profesională, șomaj, etc.
Așteptările din partea autorităților naționale și europene, aprobate și implementate începând cu 1 mai a.c, fac referire la: suspendarea aplicării mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră; eliminarea accizei la motorină pentru agricultori în limita consumului mediu aprobat pe hectar; elaborarea, aprobarea și intrarea în vigoare în regim de urgență a unei măsuri de sprijin folosind alocările prevăzute în Buget  pentru refinanțare/ finanțare, uzitând situația de criză în care se află sectorul agricol cauzat de escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul care implică Iranul, Ucraina, dar nu numai, pentru o schemă de ajutor de stat destinată acordării de garanții de stat pentru Credite - capital de lucru pentru plată motorină, salarii, input-uri, implicit refinanțarea și garantarea unor credite în sold cât și finanțări/garanții noi care să ajute relansarea economică a sectoarelor de activitate agricol și agroalimentar.
Nu în ultimul rând, urgentarea aprobării Proiectului de Lege Pl-x nr.145/2024 în Comisia de Transporturi și Infrastructură, plenul Camerei Deputaților și promulgare de către Președinte pentru a debloca situația dificilă a cooperativelor agroalimentare prin abrogarea Art. 18.1.1 din Legea nr. 566/2004.
Totodată, fermierii așteaptă elaborarea, înregistrarea și aprobarea Legii Speciale a Arendei la Senat până la sfârșitul lunii iulie a.c.”

---

Tiberiu Stan, vicepreședinte al Asociației Grânarii și Forumului APPR
„Pare că trăim într-un mediu de iresponsabilitate din cauza conducătorilor noștri, creând dezechilibre și perturbări pe piață, cum sunt, de pildă, pe cele de îngrășăminte chimice, combustibili sau alte inputuri folosite în agricultură. Pe lângă toate acestea, noi intrăm în concurență neloială cu cei care produc în alte țări, precum Ucraina sau din Mercosur, care respectă alte standarde de calitate. Toate convențiile comerciale internaționale inițiate de UE au fost împotriva noastră. Nu au venit să compenseze pierderile noastre sau sprijinul a fost incredibil de mic, iar fermierii, în ultimii 4 -5 ani, încearcă doar să supraviețuiască pentru că marjele de profit au scăzut, nu mai au speranță și, dacă lucrurile continuă în același mod, se îndreaptă spre faliment. Subvenția pe care o primim este îndreptată spre achitarea arendei. Cum crește subvenția, crește și arenda.
Asistăm la o lipsă de responsabilitate atât din partea autorităților europene, cât și a celor naționale. Consider că toate programele europene pe agricultură trebuie să fie orientate spre susținerea producției, eliminarea taxelor pe îngrășăminte, creșterea competitivității, reducerea decalajului, accesul la NGT etc. Suntem pe aceiași piață cu ceilalți fermieri din alte țări din afara UE, dar noi suntem „cu o mână legată” din cauza restricțiilor și obligațiilor pe care le avem. 
La nivel național așteptările noastre privesc, în mod special, garantarea riscului de secetă. De 4 – 5 ani Ministerul Agriculturii doar ne promite că va implementa acest program la nivel național și nu s-a întâmplat nimic. Alte țări, precum Spania, Franța sau Italia au putut să pună în aplicare un astfel de program, deși ele nu se confruntă cu seceta atât de grav ca noi. Discutăm cu autoritățile săptămânal sau lunar pe acest subiect și nu se concretizează nimic. O altă solicitare este aceea ca motorina folosită în agricultură să nu mai includă accize și taxe pentru că noi nu o folosim să ne plimbăm pe șosele.”
 
Ana Ioniță

---