În dialog cu fermierii

​Congresul agricultorilor europeni s-a ținut la București. Ce subiecte de interes comun au fost abordate?

​Răzvan Avram, administrator Green Agro, com. Tătaranu, jud. Vrancea
„Din punctul meu de vedere înseamnă destul de mult faptul că acest congres se desfășoară la noi în țară, dar îmi pare rău că nu a fost mediatizat mai mult și că fermierii nu au venit într-un număr mai mare. Evenimentul oferă ocazia de a afla mai multe informații, atât pentru noi cât și pentru omologii noștri din alte țări care au aflat despre specificul agriculturii noastre și problemele cu care ne confruntăm. Au fost cumva surprinși plăcut, dar și neplăcut de diverse politici care se implementează la noi versus la ei. De exemplu, pe partea de bioenergie și economie circulară sunt fonduri pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziție statelor membre de mai bine de 4 ani și noi abia acum auzim de ele. Măsurile respective nu au fost implementate încă în România. Se discută de transformarea resurselor regenerabile în energii, ceea ce este un lucru bun, dar noi n-am văzut fonduri consistente. Personal, în 2012 am încercat să transform biomasa în brichete și peleți dar lipsa fondurilor de la momentul respectiv m-a făcut să renunț. Congresul a venit de la început cu o direcție clară, aceea de a promova politicile între statele membre. Se mai discută despre egalizarea subvențiilor la nivelul țărilor europene și convergența ar trebui să se întâmple în 2027. Scriptic subvențiile au crescut an de an, dar în buzunarele fermierilor creșterea nu se resimte. Ministerul oprește un procent din subvenții pentru asigurări dar nu știm mai multe despre cine îi administrează, dacă mă sunt acei bani șmdp. La eveniment s-a discutat despre noul exercițiu al politicii agricole comune, despre înțelegerea contextului actual și transpunerea nevoilor în PAC. Din punctul meu de vedere nu s-a pus accent pe criza financiară în care suntem angrenați acum și mă refer la toți fermierii din Europa. Preturile la cereale sunt la nivelul de acum 15 ani iar costurile cu inputurile, forța de muncă și așa mai departe au crescut exponențial. Aceste lucruri nu sunt punctate foarte mult și în continuare se discută destul de mult de partea verde a PAC. Nu suntem împotriva acestor măsuri, însă ce ne frământă pe noi pe termen mediu este cum să facem față acestei crize.
Un alt subiect comun care a fost abordat a fost cel legat de necesitatea irigațiilor.”

---

​Emil Turdean, SC Agroturdean, loc. Bădeni, județul Cluj
„Este benefic pentru fermierii români că se organizează acest eveniment la București. Participă fermieri și reprezentanți ai organizațiilor de fermieri din UE, oficiali de la Comisia Europeană și Consiliul Europei, precum și miniștrii Agriculturii. Problemele care se discută sunt arzătoare pentru fermieri, dar sunt și lucruri care se fac ca să fie bifate. Pe noi ne interesează schimbările climatice și provocările cărora trebuie să le facem față, acordurile care se vor încheia din 2027 încolo și multe alte lucruri importante, dar în două zile, într-o singură conferință, nu pot fi dezbătute toate. Au fost speakeri care ne-au trezit interesul, dar și vorbitori care nu au reușit să ne țină activi. Am aflat și lucruri noi cum este, de pildă, faptul că vor fi fonduri susținute de UE pentru fixarea carbonului în sol și pe partea de înverzire și sunt sigur că fermierii vor subscrie la proiectele Uniunii Europene. Dar, așa cum spunea un vorbitor, UE este răspunzătoare pentru 2% din emisiile de carbon la nivel mondial dar se comportă ca și cum ar vrea să salvăm singuri planeta. Fermierii trebuie sprijiniți și nu împovărați. Este și foarte multă birocrație. Pentru o fermă de 1.000 de hectare trebuie să întocmești foarte multe acte încât un om își ocupă timpul cu ele. Lucrurile trebuie simplificate.
Se pun panouri fotovoltaice pe terenuri de calitatea întâi din punct de vedere agricol.
Suntem departe de a face agricultura cum este în Olanda sau în Germania, măcar acolo aspirăm, acolo trebuie să ajungem. Iar la Bruxelles trebuie să trimitem europarlamentari care să cunoască mai bine realitatea.”

---

​Viorel Nica, administrator Agrichim Fetesti, județul Ialomița
„Nu cunosc realitățile cu care se confruntă fermierii din Bulgaria, Ungaria etc însă eu vorbesc din perspectiva unui fermier cu 4.000 de hectare. În 2021 - 2022 puteam să-mi fac lejer un plan de afaceri cunoscând prețurile de livrare și calculându-mi costurile de producție. De la sfârșitul lui 2022 și începutul anului 2023 suntem expuși la o stare financiară nesigură. Încercăm să depozităm, să vindem treptat cerealele pentru a prinde un preț mai bun, dar este greu. Ferma se află la doar 80 km de portul Constanța și ar fi trebuit să constituie un avantaj acest lucru, dar nu este așa. Transportatorii și-au spus punctul de vedere și percep 15 - 16 euro per tonă la 100 km. Preocuparea mea este să reduc costurile, să cresc producția iar livrarea produselor să o fac la prețuri mai mari decât cele care se vehiculează acum, care sunt la nivelul anului 2007. Costurile cu motorina, salariile, inputurile etc au crescut. În 2023 am cumpărat îngrășăminte chimice complexe cu 1.200 de euro/t pe când înainte de pandemie costau 300 euro/t. Mi-am zis să investesc pentru că prețurile vor crește, dar ele au rămas mici.
La ora actuală nu pot să-mi fac un plan de investiții și merg din aproape în aproape cu vânzările și depozitarea. Dispunem de o capacitate de stocare de 13.000 t și producem și sămânță. Culturile cele mai rentabile au rămas rapița și porumbul. Soia este o cultură care nu suportă bine arșița și anul acesta am avut probleme cu polenizarea, dar cultura este necesară pentru măsura ce prevede înființarea culturilor de acoperire și pentru aportul de azot natural pe care îl fixează în sol. La porumb am irigat cu instalații de tip pivot și am intervenit la un interval de 72 ore și i-am asigurat un microclimat bun.
Sperăm ca 2025 să fie un an mai avantajos pentru agricultori.”

---

​Cosmin Micu, Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, judeţul Arad
„Politica agricolă europeană este comună, dar problemele nu sunt comune și de aceea ar trebui privite individual. Unele țări au probleme cu dăunătorii la culturile de porumb, floarea-soarelui, altele la sfecla de zahăr. În cazul nostru așteptăm an de an să primim derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor și este posibil ca folosirea lor să fie definitiv interzisă iar atunci nu o să mai avem la dispoziție această soluție eficientă. Din păcate, europarlamentarii noștri nu sunt de specialitate și în multe situații nu știu ce votează.
Agricultura României se confruntă cu seceta și cea mai mare problemă din acest moment este cea financiară. Fermierii s-au îndatorat de-a lungul anilor pentru a se dezvolta iar acum au rămas fără lichiditate din cauza anilor secetoși și a prețurilor scăzute la cereale. Dobânzile au crescut foarte mult în ultimii doi ani și acum majoritatea fermierilor nu mai sunt finanțabili. Această este, în opinia mea, problema cea mai mare în momentul de față.
Despăgubirile acordate pentru pierderile cauzate de secetă, în valoare de 1.000 lei/ha, trebuiau mai bine să fie acordate sub formă de grant pentru acoperirea dobânzilor la creditele bancare. Sunt foarte multe probleme în agricultură. Vorbim de irigații de 34 de ani și nu se întâmplă mai nimic. După anii '90 am avut mulți miniștrii ai agriculturii și dacă fiecare amenaja pentru irigații 150 - 200 mii ha aveam acum cca 3 milioane hectare pe care le puteam iriga. Din păcate, nu avem o strategie națională în privința irigațiilor. Nu ne putem baza doar pe vechile amenajări pentru ca unele din ele sunt energofage. Ar fi trebuit să avem o strategie de gestionare a apei și să dezvoltăm sistemul de irigație la scară largă.”
 
Ana Ioniță

---