În dialog cu fermierii

Cum vedeți diversificarea culturilor din fermă și obținerea de producții cu alt scop decât cel alimentar?

​Radu Mihailov, președinte Cooperativa BioTop Romania
În primul rând, România nu poate progresa decât dacă aduce valoare adăugată producției de masă, oricare ar fi aceea, că este grâu, rapiță sau floarea soarelui, procesarea este obligatorie.
Dar procesarea nu trebuie înțeleasă neapărat, că ne apucăm mâine să facem toți fabrici de ulei (o să pice piața procesatorilor de ulei), sau de panificație. Nu, trebuie să găsim acea transformare de nișă pe care o fac mai puțini decât în momentul acesta și acea transformare să fie cu valoare adăugată în așa fel încât să acoperim alte nișe decât cele convenționale. De exemplu, avem colegi în Cehia care din resturile de materie primă de la porumb au obținut un material care se folosește în altă industrie, un tip de placaj ca un suport pentru pardoseli. Asta este valoarea adăugată pe care o căutăm, și în alte industrii, în așa fel încât să ai alternative și creșteri financiare. Pentru că agricultura pentru materie primă (semințe) este clar ce randament are și este limitată: știi de la început, cam până unde poți să ajungi. Pe când, dacă te adresezi și altor industrii, cum este cea de construcții, vorbim de alt nivel, de alte marje de profit.
Pentru producția de biocombustibil va mai crește piața probabil, dar momentan piața uleiului de floarea soarelui este reglată de câțiva mari jucători în România. Iar discuțiile sunt împărțite aici, unii spun că dacă s-ar duce acest ulei către alte scopuri, ar putea fi o criză a uleiului alimentar. Dar dacă în loc să luăm prețul pe ulei care luăm astăzi, sau pe floarea soarelui, am luat de 5 ori mai mult din partea industriei producătoare, eu cred că lumea ar fi cu zâmbetul pe față. Eu vă răspund doar ca un gospodar, nu neapărat ca un analist de macro: lumea vrea bani, să se securizeze în primul rând. Dacă industria ar oferi această consolidare, eu nu văd nicio problemă pe subiect.
De aceea, și cooperativa noastră este ușor atipică, pentru că tot timpul am căutat diferențiatori față de alte cooperative similare din piață. Și primul diferențiator pe care l-am avut a fost faptul că am motivat fermierii să treacă din producția convențională în cea organică. Acum, o parte dintre fermieri lucrează în sistem organic, o parte au format o altă cooperativă, iar diferențiatorul care-l avem astăzi este cercetarea: adică în cadrul cooperativei noastre, pe lângă faptul că funcționăm comercial cum face orice cooperativă, facem și cercetare. Am descoperit o tehnologie care se poate aplica atât la semințe de legume, cât și la cele de cereale, plante tehnice, dar și la icrele de pește sau ouăle de incubație. Obținem plante mai robuste, obținem o rată de mortalitate mai mică la pește, la puiul de consum. În momentul de față, cel puțin la nivelul cooperativei noastre, lucrăm cu multe universități din țară și din străinătate, căutăm pur și simplu acel diferențiator de producție, de procesare, care să ne ducă pe o direcție de piață la care astăzi nu avem răspuns. Urmărim ca produsul finit, dacă se poate, să se adreseze altor piețe.

---

​Nicolae Apopi, Popagra SRL, județul Timiș
Dintr-o suprafață de 2.750 hectare, punem cam 500-600 ha de floarea soarelui în fiecare an. Cultiv floarea soarelui HO, merge spre procesare pentru ulei în industria alimentară. Nu pentru nonfood. Cât privește producția de ulei pentru alte industrii, subiectul nu mi-e foarte bine cunoscut, nu m-am interesat încă în mod deosebit de această posibilitate de valorificare. Eu aș fi dispus să introduc orice cultură care este folosită în agribusiness-ul românesc, care poate să aducă bani, să facă ferma profitabilă. Dar știu că ar fi câteva impedimente la floarea soarelui de exemplu: este destul de pretențioasă la rotația culturii și trebuie, conform tehnologiei, să revină odată la 4 ani pe aceeași solă. Nu știu cât ar fi de pretabil. Doar dacă aceste companii care promovează acest concept de producție cu altă destinație, ar veni cu hibrizi de floarea soarelui care să fie mult mai rezistenți, mai robuști și mai puțin sensibili la această verigă - necesitatea rotației, probabil că interesul ar crește în rândul fermierilor. Cu siguranță, dacă este introdusă pe lista soiurilor sau hibrizilor omologați în România, avem piață de desfacere, contracte ferme, se va cultiva. Dacă și genetica ne ajută, nu doar pentru această plantă, ci și alte plante tehnice, procesate și pentru alte industrii (producere a biocombustibilului, construcții etc), aș fi dispus să diversific culturile. Atâta vreme cât îmi asigură profitabilitatea și stabilitatea.

---

​Marian Mailat, Agroprez Mailat SRL, Comuna Grădiștea, județul Călărași
Lucrăm în jur de 350 de hectare, din care floarea soarelui are o pondere de aproximativ 30% din suprafața totală. Această proporție este relativ constantă, iar apa este primul impediment la care ne gândim și ne luăm în calcul cum să facem un asolament cât mai profitabil. Fiind o plantă tehnică de primăvară, avem din ce în ce mai puține soluții ca plantele tradiționale sau convenționale de primăvară să aibă loc în fermele noastre. Cu toate astea, dintre toate culturile de primăvară, floarea este poate cea mai accesibilă și cea mai pretabilă pentru perioadele astea mai secetoase. De obicei vindem sămânța doar ca materie primă, către procesatori fabrici de ulei.
În ultimul timp mergem si pe cultura a doua de floarea soarelui, după grâu sau orz, numai în sistem irigat. Căutăm hibrizi cu perioadă scurtă de vegetație. Avem câteva avantaje din partea procesatorilor, care bonifică această cultură a doua printr-un contract, prin programe specifice, mai ales pentru cei care achiziționează pentru biocombustibil. Se încurajează cultivarea de floarea soarelui în cultură succesivă, pentru că ei plătesc pe certificatele de carbon. Sunt și câteva avantaje tehnologice: în primul rând această cultură are nevoie mai puțină apă, o putem recolta mai devreme și eliberăm terenul în perspectiva asolamentului de anul următor. Este o plantă căutată și o cultură care se pretează pe zona noastră. Suntem interesați de tot ce înseamnă tehnologie, tot ce înseamnă inovație, tot ce înseamnă plus valoare, tot ce înseamnă beneficiu în fermă. Am luat în calcul și alte culturi de nișă, cum ar fi inul, lupinul, sorgul, dar sunt sceptic în privința vânzării. De multe ori vin tot felul de firme și ne promit soluții de vânzare, facem contracte, iar la momentul în care suntem nevoiți să vindem, vin cu tot felul de ”motive” să nu mai cumpere, ori să scadă cât mai mult prețul. Fiind piața limitată se formează ca un fel de monopol și fermierul vrea să vândă, să scape de o marfă cu care, altfel, n-are ce să facă, unde să o depoziteze sau să o proceseze și să aducă plus valoare. Au fost astfel de situații, iar acum suntem și mai sceptici, în perioadele acestea nesigure. Scopul principal este doar să vindem recolta, la un preț echitabil.

---

Gabriel Stanciu, Cooperativa Braicoop județul Brăila
Sunt încă informații noi, fermierii privesc cu scepticism deocamdată acestă idee de a cultiva plante tehnice (floarea soarelui) și cu alt scop decât cel alimentar. Este adevărat, reprezintă o alternativă care vine să completeze piața de cereale pentru consum uman sau furaj. Cred că atâta timp când nu se va lăsa la liber, vor fi câțiva care vor semna, își vor lua angajamente, iar după un an, doi își vor da seama că în unele situații nu este cea mai rentabilă afacere. Capacitatea de producție la anumite varietăți speciale nu se ridică la nivelul celor convenționale. Într-o oarecare măsură se compensează cu diferența de preț, cu bonusul, dar fiind puțini procesatori în România, nu există competiție și se poate forma monopol. Adică achizitorul vine și îți pune un preț pe care nu îl poți negocia. Cei care au nevoie să se cultive și alte varietăți, ar trebui să stimuleze în mod real și desfacerea. De exemplu, dacă eu cultiv un hibrid de floarea soarelui, care are capacitatea de producție de 2,5 t/ha și primesc un preț, versus piața liberă, de plus 10%, nu are rost să muncesc. În convențional, dacă aplici o tehnologie corectă, poți să obții 3,5 t/ha la floarea soarelui. Nici bonusul nu se acordă constant și reprezentativ, astfel încât să te stimuleze să cultivi hibrizi HO în loc de convenționali. Este un bonus în funcție de interesul procesatorului. Cred că până ce piața nu se stabilizează, nu văd un interes deosebit la cultivatori. Având în vedere și ce va veni din Mercosur, Europa poate să importe floarea soarelui convențional la liber, și la preț mai mic. Așadar, cred că până la a căuta alte direcții, fermierii trebuie să-și stabilizeze zona alimentară în primul rând, mai ales că s-au redus la maxim investițiile. Ei încearcă să asigure afacerea, să-și achite datoriile. Să nu ne uităm prea departe pentru că nu știu dacă vom mai avea cu cine discuta. Să securizăm mâncarea și după aceea să căutăm alte variante de culturi și direcții de procesare.
 
Roxana Drăghici

---