În dialog cu fermierii

​Ce părere aveți despre noile tehnologii de prelucrare a solului, respectiv no-till? Doriți să le implementați în fermă sau ați făcut deja acest pas?

​II Bobeș, Mihail Bobeș, com. Valea Măcrișului, județul Ialomița
„Lucrăm 1.600 de hectare și acordăm o atenție foarte mare noilor tehnologii de prelucrare a solului deoarece suntem interesați să schimbăm tehnologia din cadrul fermei - lucru pe care deja am început să-l facem. Este primul an în care 300 de hectare le-am lucrat în sistem no-till. Trecerea am făcut-o de la minimum-till, unde folosim utilaje care prelucrează solul doar pe verticală. La ora actuală, arăm pe maximum 10% din fermă - de cca 12 ani am renunțat la plug. Am ales pentru început să semănăm direct în miriște pe o suprafață mai mică, însă în următorii 2 – 3 ani urmărim să atingem un procent de 80% din fermă. Suntem prezenți la această demonstrație pentru a vedea o semănătoare directă, modelul ADX, ceea ce m-a impresionat la această mașină fiind robustețea ei. De asemenea, este interesant faptul că poate semăna direct în miriște atât culturi prășitoare cât și cereale păioase.
Consider că mai avem multe de învățat despre sistemul no-till, suntem la început de drum și vedem multe provocări pentru că noi nu avem întreaga tehnologie pusă la punct. Vedem aici doar un prim pas, și anume semănătoarea, dar la fel de importante și necesare sunt utilajele de recoltat, astfel încât să distribuie cât mai uniform resturile vegetale la suprafața solului. Va trebui să învățăm foarte bine tehnologia.
Adoptând acest sistem de prelucrare a solului, un prim beneficiu pe care îl vom obține, într-o perioadă scurtă de timp, este reducerea cheltuielilor pe unitatea de suprafață, de unde va rezulta un profit mai mare în fermă.
Principala constrângere cu care ne confruntăm este lipsa precipitațiilor. Ultimii ani au fost foarte secetoși și, din păcate, aceasta este evoluția vremii.
În fermă încercăm să nu pierdem apa din sol, înființăm covoare vegetale, de pildă muștar, după care, în primăvară, semănăm fără să mai răscolim terenul, făcând astfel o tehnologie minimă. La ora actuală putem iriga o suprafață foarte mică, cca 10 – 15% din fermă.
Trecerea la sistemul no-till ține și de mentalitate pentru că îți trebuie curaj să privești câmpurile într-un alt mod în care erai obișnuit, dar trebuie să ai încredere că lucrurile vor evolua bine. Să practici acest sistem necesită și investiții destul de mari, însă ele aduc beneficii. Cu siguranță, cheltuielile sunt mai mici. Trăim ani în care riscurile sunt din ce în ce mai mari. Putem să ne trezim că după ce am semănat și am făcut tot ceea ce trebuie, să nu avem ce recolta. De aceea, eu cred că este esențial să investim cât mai puțini bani în câmp și mai ales să nu cheltuim pe lucrări care nu sunt necesare.” 

---

Daniel Preda, Agricola Puieni SRL, loc. Puieni, județul Giurgiu
„Lucrăm o suprafață de 650 de hectare și momentan prelucrăm solul în sistemul minimum-tillage și doar o mică parte în mod convențional. În general, arăm la culturile de primăvară, dar în ultima vreme aceste culturi ocupă suprafețe din ce în ce mai mici din cauza secetei. În cadrul fermei putem iriga o suprafață de cca 100 de hectare. Folosim tamburi, pivoți și de 2 ani irigăm și cu benzi de picurare, iar rezultatele au fost destul de bune.
Suntem interesați să facem trecerea la tehnologia no-till, avem în fermă o semănătoare, marca Väderstad, care poate fi adaptată la acest sistem pentru semănatul culturilor de primăvară, însă ne-ar interesa și o semănătoare directă pentru culturile de toamnă.
Schimbarea este mai dificilă când vine vorba despre un lucru nou și ești obișnuit să faci lucrurile într-un anumit fel, dar cred că tranziția spre sistemul no-till este nu doar bună, ci și necesară pentru că schimbările climatice cu care ne confruntăm astăzi ne afectează din ce în ce mai mult astfel că retenția de apă în sol este o prioritate pentru noi  și tehnicile de acest gen cu siguranță ne ajută.
În fermă practicăm sistemul de lucrări minime ale solului dar ne dorim să trecem la un nivel superior, respectiv la semănatul direct în miriște, pentru că ne ajută să conservăm mai bine apa în sol. Vom practica acest sistem pe o suprafață mai mică inițial pentru a câștiga puțin experiență deoarece sunt unele aspecte cărora trebuie să le acordăm atenție, și anume: compactării solului, înființării culturilor de acoperire, combaterii dăunătorilor etc.
În Clubul Fermierilor Români sunt implicat într-un grup (think tank) pentru a elabora un ghid privind tehnologiile utilizate în agricultura regenerativă, în cadrul cărora se regăsesc sistemele minim-till, strip-till și no-till.”

---

Cosmin Florea, SC Florea Comflor, loc. Lipia, județul Buzău
„În familie lucrăm o suprafață de cca 1.100 de hectare. Principalele probleme cu care ne confruntăm sunt de ordin climatic. Nivelul precipitațiilor este din ce în ce mai redus și temperaturile sunt foarte ridicate – anul trecut am avut în câmp 40 grade Celsius timp de aproape o lună. Aceste fenomene își pun amprenta asupra agriculturii. De aceea, cred că este important să schimbăm modul în care producem, să adoptăm noi tehnologii de prelucrare a solului, inclusiv acolo unde beneficiem de irigații deoarece ne putem întâlni cu situația în care nu avem apă suficientă pe canal – lucru care, din păcate, s-a întâmplat anul trecut. Nivelul de apă a fost foarte scăzut pentru că nici iarna nu a fost bogată în precipitații/zăpadă, iar pentru noi singura sursă de aprovizionare cu apă pentru irigații este canalul care vine de la barajul Siriu și nici acest canal important nu a putut asigura apa necesară.
Lipsa apei a determinat schimbarea structurii culturilor la nivel de județ: culturile de toamnă ocupă o suprafață foarte mare, pe când cultura de porumb a fost înființată pe o suprafață extrem de mică.
În ferma noastră avem acum un proiect pentru amenajarea unei suprafețe de 350 ha cu sistem de irigații. Fermierii sunt interesați să investească în sisteme de irigații, sunt Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) care au depus proiecte dar din păcate bugetul alocat s-a micșorat de la 1,5 milioane de euro până la 1 milion de euro. Între timp costurile de achiziții au crescut, iar un OUAI în zona noastră are o suprafață de cca 2.000 – 3.000 de hectare, ceea ce înseamnă că nevoia de finanțare este mare.
Revenind la tehnologiile care conservă apa în sol, precum semănatul direct în miriște – no-till, noi deja le-am adoptat. Toate culturile de toamnă, respectiv rapița, grâul și orzul, ce ocupă o suprafață de 750 de hectare, au fost semănate în sistemul no-till.
Așa cum în urmă cu 20 de ani eram sceptici cu privire la nevoia de utilaje și mașini agricole performante și care dispun de o serie de dotări care fac munca mai eficientă, poate așa suntem acum când vine vorba să schimbăm tehnologia.
Agricultorii sunt în mare parte conservatori și reticenți, însă cu cât amânăm să implementăm noile sisteme de prelucrare a solului, cu atât costurile vor crește.
În campania din toamnă am reușit să economisim 25 de tone de motorină. De asemenea, am semănat la timp, în epoca optimă, toate culturile. Un alt beneficiu important este nevoia de forță de muncă mai mică – cunoscându-se faptul că în agricultură forța de muncă este din ce în ce mai greu de găsit.”

Ana Ioniță

---