În dialog cu fermierii

Cum a fost sezonul de legume 2024 - 2025 în spații protejate și cum apreciați schimbările din programul Tomata?

​Iris Roșculeț, Sere Dulci, județul Ialomița
Anul 2025 a fost unul atipic pentru legumicultura în spații protejate, din România. Am avut sezonul acesta condiții climatice extreme, volatilitate pe piață, plus modificări legislative importante privind schema de ajutor de minimis. Valurile de căldură prelungite în lunile iunie și iulie, cu temperaturi ce au depășit frecvent 40°C, au provocat stres termic, avort floral și presiune ridicată de dăunători. Toate acestea au determinat costuri suplimentare cu irigarea și cu tratamentele fitosanitare. Pe piața legumelor, anul a fost marcat de fluctuații mari ale prețurilor. În primăvară, cererea ridicată și oferta limitată au adus prețuri bune (6–8 lei/kg la tomate), dar în vârf de sezon, supraproducția internă a dus la scăderi drastice (1–2 lei/kg la poarta fermei). Cei care au vândut direct, prin lanțuri scurte sau cooperative, au reușit să mai atenueze din pierderi.
Guvernul a introdus în luna aprilie HG nr. 325/2025, care reglementează noua schemă de minimis pentru perioada 2025–2027. Schema este considerată superioară celei din 2024, prin majorarea cuantumului, extinderea culturilor eligibile și digitalizarea procedurii. Totuși, există limite: sprijinul este uniform, necorelat cu diferențele de tehnologie, sezon sau regiune, iar lipsa indexării anuale și a stimulentelor pentru performanță reduc eficiența economică. Un model mai echitabil ar include o formulă diferențiată de calcul, în care cuantumul să fie ajustat după cultură, sezon și nivel tehnologic, plus bonusuri pentru eficiență energetică, irigare inteligentă, contracte de vânzare și certificare ecologică.

---

​Ionuț Dumitru, NuOricum Serv SRL, comuna Băleni, județul Dâmbovița
Sezonul acesta a fost extrem de ciudat. A debutat foarte bine la început de primăvară, apoi a urmat perioada de frig cu ger ceea ce a determinat o întârziere a culturilor de 10-12 zile. Vara însă a fost mai bună, culturile au evoluat bine după valul de frig. Dar ciclul doi de tomate nu a mai decurs la fel de bine ca anul trecut. Am avut producții bune, dar prețurile de la piață au căzut din cauza supraproducției. S-a plantat mai mult pe ciclul doi decât în primăvară și timp de o lună jumătate chiar două prețul a fost foarte mic. Dacă anul trecut sezonul de vânzare a fost mai lung, cu o toamnă mai caldă și producția eșalonată, sezonul acesta s-a comasat producția într-un interval mai scurt în a doua parte a anului. Mai ales că nici programul Tomata nu a mai fost împărțit în două etape, ci depunerea actelor se face o singură dată. Încă nu știm când vom primi banii, sperăm până la final de an. Cred totuși că după noile reguli, este mai corect pentru toată lumea, dar nu în sensul că sunt mai mulți fermieri eligibili. Până acum, sprijinul financiar era acordat pentru o suprafață de 1.000 mp/fermă. În cazul nostru, deși deținem aproape 3 hectare de teren compact, acestea aparțin unei singure societăți și nu pot fi divizate. Prin urmare, primeam 3.000 de euro. Nu am putut „fragmenta” suprafața, așa cum au procedat alți fermieri în anii trecuți, care împărțeau câte 1.000 mp fiecărui membru al familiei și obțineau finanțare pentru mai multe proiecte, deși era vorba de aceeași fermă.
Apreciez și schimbările privind diversificarea culturilor, fondurile să nu fie alocate doar culturii de tomate pentru a nu se mai crea dezechilibre pe piață. Dar pentru că numele (și planul) inițial era despre tomate, s-a păstrat obligativitatea ca jumătate de suprafața cultivată să fie pentru această specie și restul cu alte legume. Această modificare ajută și la diversificarea producțiilor pentru răsad, aspect la care noi lucrăm de mai mulți ani. Am constat că nevoia de răsaduri obținute într-un mediu profesionist crește de la an, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai mulți producători au înțeles ce presupune să produci un răsad de calitate și ce condiții necesită. Este o verigă sensibilă, costisitoare, solicitantă ca timp și atenție. Nu se mai poate altfel: vrei să faci performanță și calitate, trebuie să respecți niște pași.

---

​Vali Nare, comuna Matca județul Galați
Primăvara a fost blândă în zona noastră, însă frigul din aprilie a ridicat costurile cam cu 25%. Am avut un preț bun la început de sezon și acest lucru a mai echilibrat cheltuielile. Observăm de câtva timp că încet-încet dispare un anotimp - cel de toamnă. Temperaturile sunt ridicate o perioadă lungă de timp, apoi vine iarna rapid, iar trecerile acestea bruște afectează plantele. Per ansamblu, calitativ și cantitativ recoltele au fost bune. Ceea ce ne-a creat ceva probleme au fost variațiile mari de preț din sezonul acesta. Anul acesta a fost atipic pentru ciclul doi de cultură la tomate. Dacă pe timp de toamnă le vând cu un preț de sub 3,5-4 lei/kg, nu mai este rentabil să mai mențin cultura. Știu că în plin sezon de recoltare, în lunile iunie - iulie erau tomate de import în retail. Este frustrant pentru noi. Dar aici este nevoie de o colaborare și respect reciproc între parteneri. Din informațiile mele, la nivel național se consumă cam 300 tone roșii zilnic, ceea ce cred că s–ar putea asigura din producția noastră, măcar în sezon. Contractele îți dau siguranța vânzării, liniște, și profitul, chiar dacă nu este foarte mare, este constant și sigur. Asta ar trebui să înțeleagă producătorii de legume și fructe.
Schema de ajutor de minimis pentru perioada următoare cred că este mai echilibrată, este bine că s-au diversificat culturile, doar că sperăm să mai crească alocarea bugetară pentru că toate inputurile au crescut și vor mai crește, plus cheltuielile cu forța de muncă. Să luăm exemplul unui zilier pe care eu îl plătesc cu 300 lei/zi plus masa. Am două hectare de spații protejate, pe care le lucrăm în familie. Am diversificat culturile în funcție de mâna de lucru, care este tot mai scumpă, greu de găsit și nu de foarte bună calitate. Acum ajutorul de minimis este puțin prea mic raportat la ce costuri de producție avem. 

---

Mihai Petre, comuna Topraisar, județul Constanța
Vremea ne-a făcut surprize mari în primăvară, dar este un domeniu în care nu îți permiți să nu fii pregătit. Dacă ești profesionist și prevăzător pentru sezonul rece, poți reduce impactul pierderilor. Noi am avut pagube cam de 25-30%. Am replantat o mare parte din tomate, dar avem și soluții bune cu care să le ajutăm să își revină. Am recuperat întârzierea pentru că a venit repede căldura și plantele au evoluat bine. Primăvara a fost mai capricioasă ca în alți ani, însă prețul de la începutul sezonului de piață ne-a ajutat să mai recuperăm din investiție. Partea a doua a anului a fost mai slabă, chiar și lunile septembrie-octombrie au fost în continuare cu prețuri mici. Am observat că s-au cultivat multe legume și în câmp deschis, începând de anul trecut chiar, iar noi fabrici de procesare nu prea avem și atunci producătorii au livrat pe piață în același timp cu noi (cei cu solarii) acea marfă. În plus am constat și o reducere a producției în spațiul protejat, parcă nu s-a mai investit la fel de mult în această direcție, în construcția de solarii. Importurile au contribuit și ele la blocarea pieței. Pe de altă parte sunt legume care în perioada de căldură nu au aceeași calitate. Cred că va urma un an greu deoarece piața inputurilor este instabilă, iar prețurile cresc.
Programul Tomata este mai bine gândit acum, dar avem nevoie ca banii să vină repede, poate chiar din toamna pentru a ne putea pregăti pentru sezonul următor. Per total este un an bun, cu toate provocările avute la început de an. Noi am rămas cu două hectare de spații protejate, dar am început să plantăm și viță de vie cu struguri pentru masă. Din păcate nu s-a negociat reconversia decât la struguri pentru vin. Am ajuns să importăm cantități enorme de struguri de masă. Avem niște soiuri calitative aduse din Italia, cu bob mare pentru că asta se cere. Acum cultiv 1 hectar, dar pentru că interesul este în creștere, vreau să ajung la 5 hectare.
 
Roxana Drăghici

---