În dialog cu fermierii

Ce suprafață din fermă ați păstrat pentru culturile prășitoare? Ce culturi alternative ați putea lua în calcul?

​Robert Mihăilă, SC Robert, comuna Buești, județul Ialomița
Pentru anul următor, voi mai păstra în cultura de porumb doar suprafața pe care o pot iriga. Dar, spre deosebire de vara trecută, voi alege o grupă de maturitate mai mică pentru că sursa noastră de apă nu este din canal, ci din foraje, iar debitul nu este suficient, plus că avem o temperatură mai mică a apei. Până în urmă cu doi-trei ani, am folosit grupe de maturitate de 400-450 FAO, cu producții destul de bune în condiții de precipitații cât de cât suficiente. Acum nu folosesc mai mult de 400 FAO. Semănăm în aprilie, cu recoltat la final de septembrie. Nu avem nici sursă de energie și este foarte complicat să irigăm la un necesar de 500 litri/h. Avem o fermă de 700 de hectare cultivate în total, dar la irigat numai 150 hectare. Încă de acum doi ani am crescut ponderea de păioase de toamnă. Prășitoarele ocupau înainte cam 40-45% din suprafață, iar acum păioasele ocupă 70-75%, inclusiv rapiță. La anul voi semăna maxim 100 de hectare cu porumb, iar cu floarea soarelui cel mult 20 de hectare. Pe viitor mă gândesc să cultiv și hibrizi de floarea soarelui High Oleici, dar pe o suprafață pe care acum am grâu la irigat. La culturi de primăvară alternative nu m-am gândit prea mult, dar va trebui să luăm în considerare acest lucru. Nici nu cred că avem totuși prea multe variante. Problema lor rămâne piața de desfacere sau de multe ori, prețul prea mic oferit.

---

​Barbu Gheorghe Cristian, SC Agribar SRL, Gârbovi, județul Ialomița
Am diminuat mult suprafețele cu culturi de primăvară în ultimii doi-trei ani. Avem circa o treime din ferma de 1700 ha cu prășitoare și restul păioase. Acum am crescut suprafața cultivată cu păioase la 1.250 de hectare și mult mai puțin porumb sau floarea soarelui. Anul acesta singura suprafață cultivată cu porumb irigat a fost de 30 de hectare. Restul de vreo 200 de hectare cu floarea soarelui, unde m-am închis cu o medie puțin peste 2.000 kg. Probabil aș fi tentat să renunț la culturi de primăvară, dar anul viitor vreau să măresc suprafața cultivată cu porumb la 200 de hectare pentru că sper să finalizez un proiect pentru irigat cu pivoți. Însă este greu, pentru că folosim apa din foraj pe care o înmagazinăm într-o lagună (pe care trebuie să o construim) și de acolo, pentru a avea debit suficient, tragem apa pentru irigat, evident cu costuri mai mari. Dar nu avem alte soluții. Este un proiect la care muncim de doi ani. Vom păstra totuși plantele prășitoare în măsura în care putem iriga, pentru că am nevoie și pentru ferma de animale (porci și vaci de carne). Cu sorgul încă nu știu ce piață este, însă ne gândim să-l cultivăm poate pe o suprafață mică. Dacă ajung să irig măcar o treime din suprafața fermei, mărim suprafața cultivată cu porumb doar la irigat. Chiar și așa, ne orientăm spre grupe de maturitate mai mici, la densități corelate direct cu ceea ce pot să asigur ca necesar de apă (anul acesta am semănat maxim 75.000 pl/ha). Vreau să încerc în anul viitor inclusiv floarea soarelui în cultura a doua, pentru a exploata la maxim suprafețele. Am fost și cultivator de HO, dar m-am oprit la un moment dat pentru că am prins o perioadă în care nu mai aveam bonusul.

---

​Florin Cazan, SC Agrirep, Țăndărei, Ialomița
După condițiile din toamna acesta, au fost mulți fermieri care au mărit suprafața cultivată cu rapiță. Inițial am vrut să cultiv 600 de hectare (din 1600 hectare suprafață de toamnă), dar nu am avut umiditate la semănat, și am păstrat anumite suprafețe irigate, după o apă de aprovizionare. Am ajuns la aproximativ 300 de hectare cu rapiță dintr-un total de 1.500 hectare culturi de toamnă. Vom avea porumb pe 400 - 450 ha, doar pe suprafața pe care pot să irig, din grupa maximă de 410 FAO. Sunt adeptul semănatului timpuriu. Anul acesta am riscat și am semănat în 26 martie (și floarea soarelui), este drept cu ceva emoții, dar a fost bine la final. Vom crește suprafața de floarea soarelui și probabil voi fi nevoit să fac o rotație mai scurtă a culturii. Nu știu nici dacă prețul va putea determina creșterea suprafeței de prășitoare. Noi oricum facem structura de culturi din vara anterioară.
Alternative, nu știu dacă avem, nu prea putem diversifica. Știu că este un trend cu sorgul, dar nu avem producții atât de mari și nici prețul nu îmi pare prea atrăgător. Sunt și aspecte tehnologice care ar trebui îmbunătățite, inclusiv la producătorii de semințe, pentru că avem probleme mari cu costreiul. Dacă s-ar putea face hibrizi cu rezistență, probabil că ar mai crește piața. Este foarte greu să gestionezi solele, astfel încât să nu ai Sorgum halepense printre buruieni.
Așadar, mergem pe culturi de toamnă care să acopere 60% din fermă. Culturile verzi ne ajută la sol, noi punem anual 100-150 hectare cu mazăre de primăvară pentru boabe. Am avut și mazăre de toamnă, cu rezultate bune. Deci nu avem variante alternative foarte multe la culturile noastre de primăvară.

---

II Andrei Bănică, localitatea Sărățeni, jud Ialomița
Pentru anul următor am păstrat 10 hectare de culturi prășitoare din cele 90 de hectare pe care le cultivăm. Porumbul l-am eliminat în totalitate, am cultivat 6 hectare cu floarea soarelui și 4 hectare cu sorg. Anul 2026 este anul în care nu voi mai avea deloc porumb. Anul acesta am avut 6 hectare, dar am început să reduc suprafața încă din 2022, de la 40 de hectare până la 10 hectare în anul 2025. Floarea soarelui am păstrat-o pentru că rezistă mai bine decât porumbul și am obținut 2,1 tone/ha fără îngrășăminte chimice aplicate. Caut să reduc costurile cât mai mult, dar să păstrez și o rentabilitate a culturilor. Înainte de floarea soarelui am avut grâu la care am aplicat fertilizanți chimici în cantități moderate. Pe sola de floare am acum orz semănat direct și arată surprinzător de bine. Păioasele sunt acum baza în ferma noastră, iar dacă anul 2026 va fi cu optimism pentru porumb, tot nu voi semăna. Prefer siguranța și stabilitatea în fermă, mai ales că nu putem iriga.
Am rămas fidel culturii de sorg, cred că va fi o cultură de viitor în România, în special dacă va continua seceta. Știu că mulți nu au încredere în această cultură, dar când ratezi cu porumbul, de la sorg obții ceva. Am avut un an în care la sorg nu am avut la timp precipitații, plantele au stagnat, s-au oprit din creștere. Când au revenit precipitațiile plantele și-au reluat dezvoltarea și am avut o producție rentabilă. La porumb nu am făcut nimic în acel an. Fără prea mult efort sau cheltuieli (inputuri mai reduse) obțin 4 tone/ha, iar în anii cu ploi se pot face până la 10 tone. Nici prezența costreiului nu mai este o problemă, deoarece 2026 este al treilea an în care compania Lideea a scos hibridul Zealandia, cu bob alb, care se poate erbicida cu nicosulfuron. Deci nu mai există motive pentru a evita sorgul, iar Lideea va comercializa și un sorg cu bob roșu rezistent la nicosulfuron. Piața este în creștere, sunt deja traderi care cumpără sorg. În plus, noi îl dăm și ca arendă la oamenii care cresc animale, fiind un bun înlocuitor pentru porumb. Aici un alt avantaj este că sorgul oferă două produse de pe același teren: boabe și masă verde (baloți), care este bine primită mai ales de ovine. Așadar, dacă vom avea secetă, tot mai mulți fermieri se vor îndrepta către sorg. Pe viitor este posibil să mai cultivăm și mazăre, însă și la ea avem nevoie de precipitații.
 
Roxana Drăghici

---