În dialog cu fermierii

Ce înseamnă cultura de porumb pentru ferma dvs. și ce părere aveți despre acordul Mercosur?

​Ion Notingher, adm. Agronils, loc. Lețcani, județul Iași
„Cultura de porumb era odată profitabilă, însă din cauza fenomenului de secetă din timpul verii, dar și din cauza prețurilor foarte mici de pe piață, suprafețele ocupate cu această cultură s-au diminuat. Noi lucrăm cca 800 hectare și în această primăvară vom semăna porumb pe doar 20% din suprafață, spre deosebire de acum 5 – 6 ani când ocupa 40 – 50% din aceasta.
În anii 2022, 2023 și 2024 ne-am confruntat cu fenomenul de secetă pedologică severă și producțiile de porumb obținute au fost foarte slabe, de 2 – 3 t/ha. Anul trecut am obținut o producție de 6.500 kg/ha iar prețul de valorificare, după procesul de condiționare și uscare, a fost de doar 0,69 lei/kg. Din păcate nu avem sistem de irigații. Cea mai bună producție pe care am obținut-o la cultura de porumb a fost în 2021 când am realizat 9,5 t/ha.
Referitor la acordul Mercosur, părerile fermierilor sunt împărțite. Eu, într-adevăr, am niște îngrijorări vis-à-vis de produsele care vor intra pe piața românească și de faptul că nu avem laboratoare suficient de bine dotate pentru a face analizele chimice și a studia fiecare produs care intră pe piața internă. În același timp, știm că în zona Americii de Sud se obțin cel puțin 1,6 - 2 producții pe an. De asemenea, fermierii de acolo pot să cultive plante modificate genetic, obțin producții superioare și pot să folosească la tratarea culturilor anumite substanțe din grupa I și II de toxicitate. Ce mă îngrijorează cel mai mult este că fermele românești pot intra în faliment. În America de Sud animalele sunt crescute în stabulație liberă tot timpul anului și sectorul bovin este foarte bine dezvoltat. La noi crescătorii de animale au costuri suplimentare foarte mari.”

---

​Amalia Pascu, ing. șef fermă Centro Trans Corporation SRL, loc. Padea, județul Dolj
„Lucrăm o suprafață agricolă de 2.500 ha, din care cca 80% este amenajată pentru irigații. Pentru noi cultura de porumb este una profitabilă prin prisma faptului că o putem iriga.
Ce ne îngrijorează este prețul mic de valorificare a producțiilor agricole. La cerealele păioase se preconizează un preț foarte mic, de cca 0,80 lei/kg. La porumb încă nu știm prețul însă obținând o recoltă mai mare, dar având și loturi de hibridare pentru obținerea de sămânță, putem să ieșim pe plus.
În acest an agricol vom aloca culturii de porumb o suprafață totală de cca 800 hectare.
Anul trecut am avut o problemă cu disponibilitatea apei pentru irigat din cauza unei defecțiuni la ANIF. Lunile iunie și iulie nu am avut apă pe canal și a fost destul de dificil pentru noi. Precipitațiile și zăpada căzută au refăcut în mare parte aprovizionarea cu apă în sol. Pot spune că regimul pluviometric pentru zona noastră a fost unul normal. Norma de apă pe care o asigurăm în vară, la polenizat, o dată la două zile, este de 25 litri/mp. Când sunt temperaturi de 40 grade Celsius cca 50% din apa de irigat se pierde, mai ales cea distribuită prin aspersie – cum e în cazul instalațiilor noastre.
În anii buni, producțiile medii variază între 12 și 14 t/ha, dar am realizat și 16 t/ha, chiar și mai mult, dar nu pe suprafețe mari. Tindem să obținem producții de 20 – 22 t/ha și studiem mai multe tehnologii, inclusiv cea promovată de dl. Lucian Buzdugan, de scădere a distanței între rânduri. În urmă cu 2 – 3 ani am avut loturi demonstrative de porumb semănat la 35 cm între rânduri și 35 cm între plante pe rând și sporul de producție, comparativ cu cel cultivat în tehnologie clasică la 70 cm între rânduri, a fost de 1 tonă/ha. Nu am continuat cu această tehnologie pentru că nu avem echipamente cu care să recoltăm în timp util și fără pierderi.
Testăm diferite îngrășăminte lichide și chiar folosim azot lichid și încercăm să găsim secretul pentru a maximiza producțiile. De asemenea, testăm mai mulți hibrizi în fermă și alegem cel puțin 3 – 4 din grupe diferite de maturitate, de la 350 până la maxim 500 FAO, pentru a avea mai multe șanse de reușită.
Referitor la acordul Mercosur, pot spune că suntem îngrijorați pentru că va exista o concurență neloială. Să nu uităm că țările care fac parte din Mercosur produc cantități uriașe de porumb și au un regim pluviometric de 1.200 mm/an. Este clar că noi plecăm cu un handicap, avem costuri de producție mai mari și nu putem ajunge la producțiile pe care ei le realizează.”

---

​Denis Sebastian Tegla, adm. SC Agro Teg, loc. Cipău, județul Mureș
„Pentru noi, porumbul este o cultură de bază și condițiile pedoclimatice din zona noastră sunt încă favorabile creșterii acestei culturi. Nu irigăm și nici nu dispunem de apă pentru irigații. În 2025 porumbul a reprezentat cca 40% din suprafața fermei de aproximativ 700 ha și anul acesta vrem să-l semănăm pe jumătate din exploatație.
Lucrările pe care le facem au în vedere conservarea apei în sol. Chiar dacă în regiunea noastră arătura continuă să fie lucrarea principală, noi am renunțat la ea de mai bine de 3 ani. În cazul culturilor de toamnă semănăm direct, iar la cele de primăvară efectuăm lucrări minime ale solului. Resturile vegetale le lăsăm la suprafața solului pentru a-l proteja de temperaturile extreme. După recoltare, facem o dezmiriștire superficială.
La cultura de porumb am obținut producții de 9,5 – 10 t/ha, însă pe o parcelă de 46 ha am obținut anul trecut cantitatea de 12.700 kg/ha. Am aplicat o tehnologie corectă și rezultatele nu au întârziat să apară. În fiecare an avem în cultură mai mulți hibrizi, iar pentru această primăvară ne gândim să încercăm și hibrizi din grupe de maturitate mai mari, de pildă din FAO 460.
Ne dorim să achiziționăm o semănătoare performantă pentru cultura de porumb în sistem no-tillage. Avem în vedere să înființăm porumb în cultura a doua.
De asemenea, ne dorim să ne diversificăm, să abordăm și zootehnia, dar să vedem în ce măsură o să mai fie rentabilă această activitate după intrarea în vigoare a acordului Mercosur. Deocamdată nu știm care vor fi efectele.”

---

Bogdan Sitaru, SC Elsit SRL, loc. Ciochina, județul Ialomița
„Cultura de porumb a fost esențială pentru noi, chiar o cultură strategică pentru că a fost motorul creșterii noastre iar faptul că în ultimii ani nu mai putem să performăm la această cultură este un lucru foarte dificil. Marjele de profit la celelalte culturi agricole sunt mai mici. Porumbul era pentru noi o cultură stabilă, vremea ne ajuta, aveam precipitații, nu erau necesare investiții în irigații și atunci costurile de producție erau mai mici. Cu siguranță, costurile erau mai mici în urmă cu 10 ani. Din păcate, prețurile de valorificare ale cerealelor au rămas ca cele de acum 10 ani, în timp ce costurile aproape s-au dublat. Cu toate acestea, daca vremea ne-ar ajuta și am reuși să obținem o producție cum trebuie, porumbul ar fi cea mai valoroasă cultură. Din 2020, de când ne-am confruntat cu seceta, am început să reducem suprafața de porumb. Înainte de 2020 porumbul ocupa cca 50% din suprafața fermei, iar astăzi reprezintă sub 10%.
Suprafața totală pe care o lucrăm, împărțită pe mai multe societăți, este de aprox. 3.200 hectare.
Anul trecut am demarat un proiect de irigație din râul Ialomița, care să deservească o suprafață de 143 ha, cu posibilitatea de a o extinde, ce-i drept nu foarte mult. Anul trecut am avut porumb cultura a doua, semănat după orz. Sperăm ca într-un viitor apropiat să putem iriga din amenajarea ANIF pe care noi o avem pe Mostiștea 6 și să ajungem să irigăm până la 90% din suprafață.
Chiar dacă am avut precipitații, deficitul de apă din sol acumulat în ultimii 5 ani nu a fost compensat. Ne mai trebuie încă pe atât pentru a se reface rezerva de apă din sol. Până nu vedem că se reface acest deficit și condițiile sunt mai favorabile, nu mai riscăm cu această cultură. Desigur, porumbul irigat îți oferă o siguranță, numai că aici ești limitat din punct de vedere al investițiilor.
Privitor la acordul Mercosur, suntem cumva temători pentru ce se va întâmpla și că vom fi probabil afectați de importurile ieftine provenite din zona aceea, însă industria va fi ajutată și noi, făcând parte din aceiași comunitate, vom beneficia până la urmă de acest acord. Sunt convins că mai devreme sau mai târziu se vor găsi soluții ca să putem să fim și noi sustenabili și să conviețuim cu toate acordurile care se semnează pentru că, în final, nu putem să ne izolăm de lume.”
 
Ana Ioniță

---