În dialog cu fermierii

Ce părere aveți despre subiectul abordat în cadrul simpozionului Romchim Protect privind necesitatea îmbunătățirii practicilor/tehnologiilor agricole?

Alexandru Baciu, adm. Prest Serv International și Ferma Baciu, com. Grădiștea, județul Călărași
„Solul trebuie protejat și prin produsele pe care noi, fermierii, le folosim. Dacă administrăm îngrășăminte chimice în exces, în ani, poate dăuna structurii și calității solului și de aceea trebuie să ne readaptăm și să ne îndreptăm spre tehnologii prietenoase cu solul.
Folosesc îngrășăminte chimice de la Romchim Protect de 9 ani pentru a asigura nutriția tuturor culturilor agricole pe care le am în fermă, atât la cele de toamnă cât și la cele de primăvară, iar motivele care m-au determinat să le folosesc sunt faptul că sunt realizate de un producător român, sunt inovatoare, au o calitate chiar peste standardele existente în piață și, nu în ultimul rând, cheltuiala pe hectar cu nutriția plantelor este mai mică.
Trebuie să asigurăm nutriția plantelor cu lingurița, nu cu sacul. Personal am redus foarte mult chimizarea solului pentru că înainte administram îngrășăminte chimice în cantitate de 200 – 250 kg/ha iar acum aplic 100 kg/ha, cu rezultate mult mai bune decât cele obținute înainte deoarece produsele pe care le folosesc eliberează nutrienții treptat și timp mai îndelungat. Prin eliberare lentă a azotului culturile au la dispoziție acest macroelement pe o perioadă de minim 40 de zile. Mai nou, am integrat în planul de fertilizare a culturilor îngrășămintele chimice lichide și am achiziționat echipamentele necesare pentru că ne pregătim să adoptăm noile tehnologii.
Există un trend privind însămânțatul direct în miriște – concept pe care nu l-am îmbrățișat încă în totalitate; practic aceasta tehnologie pe cca 30%, pentru că structura solului nu îmi permite, având terenuri grele, de luncă. Pe restul suprafeței efectuez lucrări minime, pentru ca am renunțat la arătură. Consider că va fi o evoluție a modului în care prelucrăm solul deoarece tehnologia semănatului direct în miriște va domina în viitor, dar nu va fi adoptată în totalitate.
În ce privește apa, cred că vom avea o problemă în viitor pentru că este o sursă epuizabilă și nu trebuie să uităm asta. În momentul de față pot să irig, sunt la prima treaptă de pompare și ne aprovizionam cu apă din Dunăre, însă nu știu câți ani o vom mai putea folosi la discreție. România are o salbă de râuri interioare ce pot fi bine gestionate, putem să colectăm apa și să o folosim și pentru irigatul culturilor.”

---

Marian Popa, adm. SC Polirom Prod SRL, loc. Siliștea, județul Teleorman
„Lucrurile se schimbă în agricultură. Deși eu practic de mulți ani tehnologia clasică și mi-am format anumite concepții, toamna trecută mi le-am schimbat, când am avut șansa să testez la cultura de rapiță tehnologia strip-till. Surpriza mea a fost când rezultatele privind producția obținută în cele trei variante de tehnologie, respectiv strip-till, minimum-till și cea convențională, cu arătură, nivelul producțiilor a fost același, de 4.300 kg/ha.
Drept urmare, am luat decizia să achiziționez o semănătoarea modernă cu care voi înființa culturile de toamnă - grâu și rapiță, care ocupă o suprafață de 800 - 900 ha în cadrul fermei. Cu această semănătoare voi face toate lucrările într-o singură trecere, de unde vor rezulta și economii. Încă am rezerve în privința practicării acestei tehnologii la culturile de primăvară, astfel că voi continua să cultiv în sistem clasic. Dacă luăm exemplu cultura de porumb, ce vine după grâu, eu întotdeauna fac o arătură de vară și terenul rămâne așa până se seamănă în primăvară. Consider că așa obțin un strat afânat, în care se acumulează mai bine apa provenită din precipitații.
Nu vând/arunc nimic din fermă, inclusiv plugul, pentru că ne aflăm la început cu această tehnologie, care provine din Argentina, unde regimul pluviometric este foarte ridicat și solul diferă de al nostru. Vom vedea în timp, după 5 sau mai mulți ani, cum stau lucrurile și după aceea ne hotărâm ce vom face cu utilajele pe care nu le mai folosesc. Deocamdată, nu renunț la nimic.
Privitor la nutriția plantelor, deși suntem invitați de o firmă producătoare de îngrășăminte, prezentarea a fost făcută, spre surprinderea mea, în favoarea diminuării cantității de fertilizanți administrată. Desigur, acest lucru este posibil pentru că au fost descoperite noi formulări la îngrășămintele pe bază de azot. Acoperirea granulelor de îngrășământ cu un strat de sulf face să nu se mai piardă azotul prin levigare și evaporare, ceea ce ne permite să reducem cantitatea administrată per hectar.”

---

Cristi Copăceanu, oraș Fundulea, județul Călărași
„Împreună cu fiul meu lucrăm o suprafață totală de 1.160 hectare. Se vorbește despre protecția solului, iar măsura implementată la nivelul Uniunii Europene face referire tocmai la acest subiect. Pentru a beneficia de subvenții suntem obligați să menținem solul acoperit, dar dacă noi nu avem convingerea că este și necesar acest lucru nu o facem. Dacă ne gândim însă ce se întâmplă cu solul dacă rămâne descoperit, expus razelor solare și temperaturilor ridicate, consider ca ar trebui să facem acest lucru și fără să primim bani.
Pe terenurile noastre practicăm tehnologia minimum-tillage de 7 ani, la toate culturile agricole. Inițial am adoptat acest sistem de prelucrare a solului din raționamentul costurilor, după care am văzut că productivitatea și randamentele sunt cel puțin aceleași. Pe lângă motivația de a produce hrană, să nu uităm că agricultura este o afacere.”

Peter Șerban, adm. SC Picserb Agro Farm, loc. Romanu, județul Brăila
„Anul acesta am experimentat semănatul direct la orzul de bere și grâul de primăvară, într-o miriște de porumb, cu ajutorul unei semănători pe care am închiriat-o și de care sunt mulțumit pentru calitatea lucrării efectuate. Studiez de mai mulți ani tehnologia no-tillage și încă nu am implementat-o în fermă (300 ha) pentru că pentru a trece la acest sistem de cultură presupune un întreg pachet, contează foarte mult utilajele alese, nutriția culturilor, rotația acestora, dar și culturile de acoperire. Ca să faci acest pas, trebuie să le stăpânești pe toate și să alegi varianta care se potrivește terenului tău. Anul trecut am scarificat deoarece este o lucrare pregătitoare pentru tehnologia no-till, iar resturile vegetale le-am lăsat pe sol pentru a păstra umiditatea în sol. În orizontul de 0 - 30 cm este o întreagă fabrică vie, unde regăsim micorize, microorganisme, iar prin lucrările agresive și efectuate la momentul neoportun, de pildă când terenul este umed, noi distrugem solul.
Privitor la fertilizare, eu folosesc produse în funcție de cartarea agrochimică și nevoile plantelor. În același timp, caut soluții de fertilizare care au pH mai mic ca să-mi acidifieze ușor solul pentru că am un sol cu pH în jur de 8. Totodată, folosesc îngrășăminte care au o solubilitate mai mare. Anumite carențe care nu pot fi rezolvate prin fertilizarea de bază sau fazială, de aceea venim cu fertilizări foliare. Anul acesta am aplicat pentru prima dată molibden la porumb și soia. La fel, am administrat potasiu la porumb, soia și floarea soarelui. Anul trecut la soia am obținut o producție de 5 t/ha, cu vârfuri de 5,2 – 5,3 t/ha. În ultimii ani, la porumb producțiile au fost fluctuante din cauza secetei. Anul trecut, deși am irigat, arșița care a durat două săptămâni și-a spus cuvântul pentru că producția nu a depășit 9 t/ha, în timp ce media pe fermă în ultimii ani se situează la cca 13,5 t/ha. Recordul personal a fost în 2021 pe parcelă de 20 ha când am obținut o producție medie de 18,5 t/ha porumb boabe, la o umiditate de 14%. Problema pe care o întâmpin în ferma mea nu e neapărat că n-am făcut producții, ci prețurile care în loc să crească tot scad. Nu poți să ai o fermă rentabilă dacă vinzi recoltele la prețuri care erau în urmă cu 10 – 15 ani.”

Ana Ioniță

---