În dialog cu fermierii

În ce condiții a debutat plantatul cartofilor și cum au evoluat culturile? 

Mihail Mucsi, AgricoM, Târgu Secuiesc, județul Covasna
Cartoful devine de la an la an o cultură tot mai dificilă, mai scumpă și cu risc mai mare. Acum la APIA, suprafața de cartof este în jur 30.000 de hectare, insuficientă pentru a hrăni o țară. Sămânța s-a scumpit anul acesta. De exemplu, la mine în fermă ajunge 1 kg sămânță categoria Elita, la peste 6 lei. Mie îmi trebuie la un hectar peste 3.500 kg. Noi, cei care avem baza materială pusă la punct, ne mai descurcăm. Dar cineva care ar vrea să pună acum 5-10 ha, cum se descurcă? Și atunci suprafețele se tot restrâng, sau se folosește material biologic neconform. Pe zona noastră am avut condiții destul de bune de plantat, doar câteva zile la început de aprilie. Cine a apucat să planteze atunci, are culturi bunicele. Soiuri ca Riviera, Bellarosa, pe care am apucat să le plantăm la timp sunt foarte frumoase. La acestea rândurile sunt încheiate, vegetația acoperă solul, evaporarea s-a mai redus. Dar avem și parcele cu plante întârziate, cu până la 3-4 săptămâni. La cele care s-au plantat mai târziu, și a apărut și degenerarea, sunt goluri, tuberculii sunt în pământ dar nu au germinat. Plantele de alături mai compensează, dar nu destul. În general culturile sunt neuniforme, la nivelul aceleiași ferme. În luna mai am avut precipitații de 174 litri/mp.
Cred că încălzirea globală afectează deja foarte mult producătorii de sămânță. Dacă temperaturile sunt atât de mari, calitatea materialului semincer este mai slabă decât la cel produs în condiții de nopți răcoroase. Apare degenerarea climatică, produsă de căldura din timpul vegetației sau depozitare deficitară (ceea ce la noi în fermă nu este cazul). Dar un producător de cartof nemulțumit nu va mai cumpăra de la un producător de sămânță de aici, dacă sunt astfel de probleme. Acest fenomen nu se regăsea în zonele tradiționale de cultură a cartofului. Când sunt călduri mari tuberculul din sol ”fierbe”, el nu va mai avea putere de germinare în anul următor. Căutăm soiuri care să reziste la aceste schimbări, dar din păcate acestea sunt doar din import. Per ansamblu este posibil să ne confruntăm cu o scădere de producții și de calitate, chiar dacă aparent suprafața este mai mare anul acesta.

---

​Ioan Moroianu, SC Solana, județul Brașov
La noi în fermă culturile sunt bune, pentru că vrem/nu vrem lucrăm cu material de import, la o medie a prețului de 1.000 euro/tonă, cu creșteri cauzate mai mult de transport. Mare parte din materialul de plantat este pentru cartof destinat procesării. Nu mai producem în țară, riscul este mare mai ales în cazul unei boli de carantină când poți pierde tot. Am reușit să plantăm la timp, nu ne-am grăbit la începutul lunii aprilie, deși acum dacă ne uităm pe câmp cultura arată ceva mai bine pentru că am avut material de calitate. La alții pierderile ajung la valori de 30-50%, adică din start, din răsărire sunt pierderi. Avem patru mașini de plantat și am finalizat până la sfârșitul lunii aprilie toată suprafața. Plantele arată destul de bine pentru condițiile pe care le-am avut, iar cultura are potențial, deși este întârziată cu 2-3 săptămâni. Sperăm să nu vină căldura până nu se închid rândurile. Ne așteptăm și la un atac masiv de afide.
Din păcate în țară, în ciuda creșterii ușoare a suprafețelor (10% se estimează), la foarte mulți producători calitatea materialului de plantat a fost slabă în general, din producțiile anului trecut, adică un calibru mic, neconform (din culturi pe care nu le-au putut comercializa, poate și cu boli). Anul acesta s-a importat și din Polonia, un cartof care lor le-a fost inutil și au vândut extrem de ieftin.  

---

​Ianos Rakosi, Cooperativa Regina Cartofului, localitatea Cernat, Covasna
Noi avem mare parte din suprafață cu cartof pentru industrializare, mai puțin pentru consum.
A plouat la începutul perioadei de plantare, dar mai este nevoie de ceva apă, mai ales că suntem în perioada în care plantele se dezvoltă puternic. La noi în fermă plantările au decurs în condiții bune în primăvară, lucrările le-am efectuat la timp mare parte. Doar 5-10% cred că am avut întârzieri din cauza ploii, adică spre luna mai. Plantele arată bine, sunt la o dezvoltare normală, cu excepția câtorva parcele unde a mai stagnat apa. Anul acesta materialul semincer a fost mai scump (între 4-5 lei/kg, cam cu 10-15% mai mult decât în anul precedent), mare parte am importat și foarte puțin am folosit din producția noastră. Am avut noroc să păstrăm din soiuri de cartof care au mers bine anul trecut, dar la alții au fost probleme de germinare din cauza degenerării. Nici fitosanitar nu sunt probleme deosebite, dar depindem de vreme. Am putea spune de ceva mai multe afide, însă momentan nu este o problemă așa de mare. Dacă se încălzește prea tare, mana ar trebui să-și oprească evoluția. Problema principală a culturii cartofului rămâne aprovizionare cu apă, în momente critice, chiar dacă momentan avem în sol suficientă. În anii următori vom păstra suprafețele înființate cu cartofi, nu doar pentru că le avem în rotații, ci și pentru că ne place această cultură. 

---

Gabriel Ungureanu localitatea Ghimbav, județul Brașov
Primăvara a debutat cu multe ploi, am plantat aproape toată suprafața numai în condiții de ploaie, cu temperaturi cam scăzute la început de aprilie. Răsărirea a fost neuniformă, nu au germinat în totalitate. Doar în primele două săptămâni din mai am avut cantități de precipitații de 210 litri (puțin cam mult). Căldură avem de pe la jumătatea lunii mai, dar plantele au întârzieri de vreo două săptămâni. Suntem abia la al doilea tratament, față de alți ani când aveam deja trei tratamente în luna mai. La momentul acesta este binișor, dar vin căldurile și în scurt timp va fi nevoie de apă.
Cu atacul de boli sau dăunători încă nu sunt probleme speciale, le ținem sub control. Dar din păcate s-au redus substanțele de combatere, mai ales cele sistemice. Am resimțit într-adevăr prețul la sămânță, cu până la 20% mai scumpă. Sunt soiuri la care prețul aproape că s-a triplat, mai ales la cele destinate industrializării (a crescut de exemplu de la 450 euro/tonă la 1.000 euro/tonă în ultimii trei ani). Avem soiuri pentru producere de sămânță pentru sudul țării în mare parte, precum și soiuri pentru industrie, dar am mai redus suprafața pentru că diferența de preț era foarte mare: de exemplu acum doi ani era 2 lei/kg la consum și 75 bani/kg la procesare. Știu că suprafețele au mai crescut în țară, dar cred că producțiile, mai ales în zona cartofului timpuriu, sunt cu 25-30% mai mici. Deci nu se va simți în recolte această extindere. Acum, la nivel de fermier prețurile sunt foarte mici, cu 30-40%, dar în piață nu se vede scăderea de preț. Asta înseamnă că fermierul este posibil să nu acopere costurile de producție.
 
Roxana Drăghici

---