În dialog cu fermierii

Ce înseamnă cultura de rapiță pentru ferma dvs?

​Teofil Dascălu, adm. Frizon Group, loc. Nănești, județul Vrancea
„În opinia mea, cultura de rapiță reprezintă una dintre cele mai mari oportunități, și nu doar pentru ferma mea, ci pentru agricultura din România, în special datorită faptului că o putem cultiva într-un sistem modern, regenerativ, în care putem să avem grijă atât de mediul înconjurător cât și de buzunarul nostru, al fermierilor.
O putem semăna direct în miriște și astfel putem economisi sume importante iar rezultatele sunt extraordinare. Se vede faptul că, de când agricultura românească s-a modernizat, cultura de rapiță începe să ocupe o pondere din ce în ce mai mare în fermele noastre și să aducă profit.
Cultiv rapița încă din anul 2009, dar în 2015 am renunțat la ea din cauza riscurilor mari, iar intensitatea lucrărilor la semănat era foarte mare, trebuia să ar, să intervin cu discul, să lucrez intensiv solul, costurile fiind mari. După ce am investit în achiziția unei semănători directe, în 2022, când în zona mea a fost o secetă cruntă, am început să  semăn din nou dar în sistem no-tillage, inițial timid, pe suprafețe mici, de 100 ha, iar rezultatele pe care le-am obținut au fost bune. Acum, am ajuns să cultiv în acest sistem 1.100 ha de rapiță. Personal mă declar mulțumit de această cultură și de modul în care se pretează agriculturii regenerative. Sunt adeptul costurilor mici, semăn direct în miriște, semăn soiuri, nu hibrizi, îmi produc singur sămânța an de an și acord atenție tratamentelor cu erbicide și insecticide, momentului recoltării și, în final, al valorificării. Dacă reușim să vindem corect și bine reușim să facem profit din această cultură. Pentru anul acesta estimez o producție de peste 3,5 t/ha.”

---

​Elena Andrei, II Andrei M.A Elena, loc. Dor-Mărunt, județul Călărași
„Rapița a fost mereu o provocare pentru ferma noastră. În anii în care încă puneam porumb pe suprafețe mari, ne uitam către ea nu neapărat cu entuziasm, ci mai degrabă cu dorința de a experimenta și de a învăța. Era cultura care venea cu un cost mai redus de înființare, dar și cu teama aceea pe care o știe orice fermier, riscul de nerăsărire. Cu timpul însă, rapița ne-a cucerit. În ultimii patru ani am ajuns să dedicăm aproximativ 50% din suprafața fermei acestei frumuseți galbene care schimbă complet peisajul și parcă aduce mai multă lumină în câmp.
Anul trecut a fost vedeta fermei. Cultura care ne-a adus cele mai mari satisfacții, producții record și multă încredere. A fost admirată și „aplaudată” de fiecare dată când intram în lan. Totuși unul dintre cele mai importante daruri a venit din cer. În lunile aprilie și mai am avut parte de precipitații însemnate, aproximativ 220 l, o adevărată hrană pentru „doamna cu degete delicate”, așa cum Rareș obișnuiește să numească rapița. Ploile acelea au venit exact la timpul potrivit și i-au dat un boost de energie. Anul acesta, potențialul este din nou foarte bun, cultura se prezintă superb, însă nu cred că va atinge performanțele extraordinare din sezonul trecut. Suntem genul de fermieri care își doresc să testeze și să evolueze, dar fără să ne hazardăm. De-a lungul anilor am avut mai mulți hibrizi în testare, iar după rezultatele excelente din anul precedent am decis să mergem și anul acesta pe hibridul care ne-a oferit cele mai bune producții - Exbury de la Dekalb. Am testat și diferite tehnologii de lucru ale solului, inclusiv variante de no-tillage, dar cele mai bune rezultate le-am obținut în sistem minimum-Till. O singură trecere cu discul, urmată de semănat, a fost suficientă pentru a avea o răsărire foarte bună. Am mers pe o densitate de 250.000 plante/ha, semănate la 70 cm, iar cultura a răsărit superb.
Clima se schimbă, asta este o certitudine. Dar, credeți-mă, fermierii români nu își doresc să cultive măslini. Vor să îi admire în vacanțe, nu din marginea tarlalei. Așa că încercăm să găsim soluții cu ceea ce avem la îndemână, iar rapița a devenit una dintre aceste soluții. O cultură care reușește să se adapteze mai bine noilor condiții și care ne oferă speranța că agricultura poate merge mai departe, chiar și într-o perioadă în care vremea pare că își rescrie propriile reguli.
În ceea ce privește valorificarea, de cele mai multe ori lucrăm cu traderi locali. Lipsa spațiilor de depozitare ne obligă adesea să comercializăm producția direct din câmp. Totuși, în ultimii ani, fluctuațiile de preț nu au fost atât de mari încât să justifice o stocare pe termen lung, astfel că vânzarea imediată a fost, de multe ori, cea mai potrivită alegere pentru fermă.
Astăzi, rapița este una dintre culturile pe care ne bazăm cel mai mult, atât pentru potențialul ei, cât și pentru felul în care răspunde noilor provocări din agricultură.

---

​Bogdan Sitaru, SC Elsit SRL, loc. Ciochina, județul Ialomița
„Cultura de rapiță ocupă anul acesta cca o treime din suprafața totală pe care o lucrăm de aprox. 3.200 ha. Ne-am îndreptat spre rapiță pentru că în ultimii ani culturile de primăvară au generat pierderi și a trebuit să găsim soluții pentru a deveni mai profitabili, iar rapița reprezintă una dintre aceste soluții.
Anul acesta am ales să folosim genetică provenită de la patru companii: Bayer, Corteva Agriscience, Lidea și KWS, iar întreaga suprafață este înființată în sistem no-tillage - practicăm această tehnologie de 3 ani, însă la cultura de rapiță o aplicăm de 2 ani cu rezultate bune. Desigur, tehnologia nu este perfectă dar am avut rezultate comparabile cu cele pe care le obțineam în sistemul convențional de prelucrare a solului și, în plus, costurile sunt mai mici.
În toamnă am avut probleme cu răsărirea, ca urmare a secetei din vara trecută. Am înființat cultura după o ploaie care nu a fost prea însemnată  din punct de vedere cantitativ  iar  răsărirea nu a fost uniformă, fapt pentru care am  intervenit și am semănat încă o dată pe cca 80% din suprafața destinată culturii de rapiță. În a doua parte a toamnei am beneficiat de precipitații, la fel în iarnă și primăvară. Temperaturile au fost destul de scăzute până a doua jumătate a primăverii, după care au început să crească și plantele au recuperat foarte bine. Câmpul arată foarte bine și estimăm o producție de peste 3 t/ha. Tehnologia de cultivare este clasică, nu folosim biostimulatori sau produse deosebite.
În ce privește valorificarea, noi o eșalonăm pe o perioadă mai lungă  pentru că dispunem de spații de depozitare. În funcție de necesitate și evoluția pieței decidem dacă este momentul oportun sau nu de a valorifica recolta.” 

---

Iulia Blagu, Smart Agro Urziceni, județul Ialomița
„În cadrul fermei din Gârbovi avem 245 ha de rapiță care, din păcate, a răsărit prost. Am semănat-o la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, când a venit ciclonul Barbara care a favorizat formarea crustei iar în toată zona noastră - Urziceni și comunele adiacente, rapița a răsărit neuniform și cu goluri mari. În plus, precipitațiile survenite atât în toamnă, cât și în primăvară, ne-au împiedicat să intervenim cu tratamente la timp, motiv pentru care erbicidarea a fost deficitară. Aplicarea tratamentelor cu drona ar fi fost o soluție dar, din păcate, nefiind produse omologate pentru această metodă, noi o vedem destul de riscantă. Fermierii din zonă care au reușit să facă tratamente cu drone au cultura mult mai curată în acest moment.
Anul trecut am avut o cultura de excepție deoarece acel îngheț târziu de primăvară de la jumătatea lunii aprilie a forțat plantele să ramifice mai puternic și am avut rezultate foarte bune. Nu ne așteptam să obținem rezultatele de anul trecut, însă ne-am fi dorit producții mai bune. Din păcate, anul acesta nu știu dacă vom obține mai mult de 2 – 2,5 t/ha. Cântarul o să spună realitatea. Avem o parte din cultura înființată în sistem no-till, o parte în minim-till și cea mai mare parte în sistem convențional. În toamna acestui an vom schimba tehnologia și vom înființa în sistem minim-till întreaga suprafață. Principalul factor pentru care vom aborda această tehnologie este reducerea costurilor, cel de-al doilea fiind lipsa apei în sol pentru că zona noastră se confruntă des cu secetă pedologică severă. Avem hibrizi de la KWS și Bayer, iar de anul acesta am introdus o genetică nouă, de la Limagrain. Niciodată nu luăm în calcul rezultatul unui singur an când ne alegem genetica. Referitor la valorificare, noi facem contracte forward începând cu luna februarie și livrăm întreaga cantitate la recoltare pentru că nu avem capacitatea de a o stoca. Pe viitor, în cadrul fermei suprafața cultivată cu rapiță va crește, având în vedere faptul că am redus dramatic suprafețele ocupate de culturi de primăvară. Pe măsură ce ponderea acestei culturi va crește vor fi probleme cu gestionarea bolilor și dăunătorilor.”
​
Ana Ioniță

---