În dialog cu fermierii

​Sunteți mulțumiți de colaborarea cu companiile de asigurări?

Lucian Florea, Asociația Pomicolă Ițești, județul Bacău
Anul acesta am avut pierderi la cireș de 96% din producție, din cauza înghețului din primăvară. La măr încă nu știm exact, dar apreciem pagube de 30-40%. Interesant este pomii care au fost mai înaintați în vegetație au suportat mai bine temperaturile mici din aprilie, decât cei care au pornit mai târziu, inclusiv la cireșe unde am avut surpriza ca soiurile mai timpurii să reziste mai bine anul acesta decât cele târzii. Una dintre explicații ar fi că energia plantei este mai mare la înflorire și are o vitalitate mai bună. Gerurile au survenit mai târziu și pe timp mai îndelungat. Nu am avut nici asigurare încheiată pentru acest sezon. Din câte știu pentru înghețul târziu erau discuții legate de perioada de acoperire, pentru că aceasta variază și funcție de zonă, nu doar de la un an la altul. Acest fenomen trebuie definit foarte bine. El era prevăzut în polița de asigurare, doar că inspecția de risc se făcea la final de lună mai, iar perioada presupusă de risc era atunci când posibilitatea ca el să apară era extrem de redusă (excepție a fost anul acesta). O altă problemă invocată de firmele de asigurare era lipsa de specialiști din teren, care să constate pagubele, să facă estimarea lor etc. Era în contract, dar nu se putea aplica, deci nu puteai fi despăgubit. De aceea procentul de fermieri care încheie contracte de asigurare este încă foarte redus. Neclarități erau legate și de definirea fenomenului de grindină: unii foloseau termenul de ”căderi de corpuri”, ceea ce este cam vag. Grindina este grindină.
Noi am mai avut discuții la MADR legat de măsura de subvenționare a primei de asigurare și am spus atunci că la cele câteva companii care aveau produse pentru domeniul agricol nu funcționează, pentru că în fapt prevederile din contract nu se puteau aplica în teren. Condițiile trebuie adaptate noilor evoluții ale climei, dar și sectorului de activitate. În pomicultură, de pildă, seceta poate declasifica o producție de la premium la industrializare, dar asiguratorul nu te despăgubește dacă ai fructe în pom, deși ai pierdere mare pentru că le-ai valorificat la un preț sub costul de producție. Sau, o altă problemă: noi avem sistem de irigare. Mai sunt despăgubit la secetă dacă am pierderi din cauza temperaturilor din aer, care afectează polenizarea? Produsul companiilor de asigurări trebuie adaptat la pomicultură, și definit clar de la început. 

---

​Laurențiu Butoi Mănescu, Asociația Pomicultorul Dâmbovițean, Voinești
Știu colegi în țară care ar fi beneficiat de despăgubire pentru înghețul târziu de primăvară, dar în zona noastră nu știu pe cineva care să fi încheiat poliță de asigurare. Nici noi anul acesta nu ne-am încadrat, practic nu am reușit să facem contractul. Pe de altă parte, până acum nici nu ne-am confruntat cu acest fenomen atât de târziu și pe o durată atât de lungă în zona noastră. A fost cel mai agresiv de când știu eu. La soiul Starkrimson, care era la vârful fenofazei de înflorire de exemplu avem pierderi de 100% pe 30-40 hectare. Dar Golden, care era în plină fază de înflorire, a rezistat mai bine, pierderea este de numai 30%, nu știu care este motivul. Au mai fost afectate soiurile Jonaprince, Jonagold, Idared, Granny Smith, Galla. Per total cred că ajungem la 40% pierderi de producție. Dacă vom avea doi-trei ani de secetă severă, acolo unde nici posibilități de irigare nu sunt, recoltele vor fi compromise total. Căderile de grindină de asemenea, am auzit că devin din ce în ce mai frecvente în ultimii ani în zone precum Malu cu Flori, Bărbuleț, Cândești. Așadar încheierea unor polițe de asigurare devine obligatorie în aceste condiții climatice, pentru că suntem din ce în ce mai expuși și nu putem schimba plantația anual. Dar anul acesta seceta și înghețul ne-au produs pagube foarte mari.

---

​Dumitru Vârgă, director Crama Budureasca, Gura Vadului, județul Prahova
Noi încheiem contracte de asigurare de când ne-am înființat, în fiecare an. Nu am lucrat mereu cu aceeași companie, am avut și Omniasig, și Groupama, acum am făcut la Agra Asigurări. Am schimbat partenerul pentru că la un moment dat, când a fost vorba de despăgubire la unele companii am avut foarte multe discuții vis-a-vis de calculul despăgubirilor. De exemplu, pentru înghețul de primăvară încercam înainte să aduc perioada (din contract) cât mai devreme, în martie, iar unele companii duc acest risc după 15 aprilie, chiar dacă în ultimii ani startul în vegetație este foarte devreme. Știu ferme care s-au asigurat, dar au pierdut banii pentru 3-4 zile diferență. Din păcate sunt puține companii care să aibă produse adaptate pentru domeniul agricol sau, mai specific, viticol/pomicol. Sau chiar nu mai merg în anumite zone/areale de cultură. Mie îmi este și teamă să mă gândesc ce se va întâmpla cu aceste ferme, mai ales în condițiile în care sistemul antigrindină nu funcționează, iar fenomenul devine mai frecvent sau suprafața pe care se produce este din ce în ce mai mare. La grindină pagubele sunt ușor de recunoscut, de constat și aici nu sunt probleme. Dar am fost loviți de grindină pentru că cei de la sistemul antigrindină nu lucrau noaptea, sau pentru că nu aveau tipul de rachete potrivit.
Mai există riscul vijeliilor și al furtunilor în perioadele de creștere maximă a lăstarilor. Sper că autoritățile să autorizeze sistemele pe care noi le-am văzut în Spania, pentru că până acum ne-am lovit de situații ilogice. Cred că este nevoie atât de sistem antigrindină, cât și de asigurarea plantației. La cei cu care lucrăm acum, pentru înghețul de primăvară nu este delimitată o anumită perioadă calendaristică, ci de la pornirea în vegetație- BBCH09 (mugure vulnerabil) în cazul viței de vie. Anul acesta avem pierderi din cauza înghețului de până 90% în anumite parcele, iar media este de 40%. Acum nu mai înțeleg de ce nu se încheie contracte de asigurări, pentru că cel puțin în viticultură prima de asigurare se subvenționează 80%, iar cota de primă a crescut! Acum și riscurile au crescut mult. Nu concep să faci agricultură fără asigurare.

---

Gabriel Rădulescu, Domeniile Dealul Mare Urlați, județul Prahova
Producția de anul asta va fi mai redusă din cauza înghețului, decât cea de anul trecut, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe plantație pentru anul viitor, mai ales că la noi sunt și vițe tinere, nefortificate suficient. Pe cele 92 de hectare, avem soiuri noi în fermă și voiam să le vedem în vin. La Fetească neagră de exemplu nu recoltăm aproape nimic. Cea mai mică daună a fost de 40%.
Noi am început să încheiem polițe de asigurări cam de cinci ani, după grindina din 2019 când am avut pagube serioase. Până la momentul acela au mai fost fenomene extreme, dar izolat pe suprafețe reduse. În viticultură sistemul de asigurări este bun, pentru că ne sunt decontate 80% din valoarea polițelor. Înghețul de anul acesta se adaugă la pierderea de producție și creșterile deficitare de anul trecut, cauzate de secetă și grindină. Noi lucrăm cu un broker care este foarte implicat și prezent pe câmp, nu am avut nicio problemă de colaborare cu el. Chiar și anul trecut, după grindină, am fost despăgubiți corect. Pentru îngheț polița de asigurare la cei cu care am semnat și anul acesta nu mai prevede o dată fixă, ci de la înmugurire, de când mugurii devin sensibili, însă alte firme au inclus în contract termenul de după 15 aprilie și din păcate în acest an înghețul s-a produs cu câteva zile înainte.
Avem 75% daune din cauza înghețului și am primit banii săptămâna trecută, destul de repede după ultima constatare. Asigurarea merită făcută, mai ales în condițiile susținerii a 80% din valoarea polițelor.
 
Roxana Drăghici
​

---