În dialog cu fermierii

​Cum decurge campania de recoltare și ce strategie de valorificare aveți?

​Vasile Lungu, adm. SC Agricola Astra, loc. Trifești, jud. Iași
„Cultura de grâu, care ocupă 240 ha, este la irigat. Am făcut 3 udări în toamnă și 3 udări în primăvară. Preconizăm producții medii de peste 8.500 kg/ha. Anul trecut am avut vârfuri de producții de 9.950 kg/ha. Cultiv doar soiuri românești precum: Glosa, Ursita, Pitar, Voinic. La soiurile românești obținem cea mai bună calitate de panificație. Sunt soiuri deosebit de valoroase, productive și răspund extraordinar de bine la condițiile noastre de sol. Le cultiv dintotdeauna. Am testat pe suprafețe mici soiuri străine, hibrizi dar niciodată pe suprafețe mari. Soiurile autohtone răspund la tehnologiile intensive și dau producții de peste 9 t/ha. Anul acesta am și soiul nou Abund și dacă se omologhează soiul Columna vreau să-l iau pentru a-l testa. Mă interesează și soiul de orz Agil, care are o talie mai mică și o capacitate de producție de până la 10 t/ha. Cercetarea de la INCDA Fundulea, chiar dacă a avut o perioadă de sincope, pare să-și revină și sperăm să poată folosi biotehnologiile pentru a obține varietăți de grâu, orz, triticale etc într-un timp mult mai scurt și cu costuri mai mici. Tehnologia pe care o facem noi la irigat crește costurile până la 6.500 lei/ha. Dacă grâul se va vinde cu 0,80 lei/kg, abia ne vom scoate cheltuielile. Am investit foarte mult în sistemul de irigații și în modernizarea lui. Să nu irigăm nici nu se pune problema pentru că am avea o pierdere imensă. Apa și fertilizanții determină nivelul producțiilor. În privința strategiei de valorificare, aș prefera să nu vând kilogramul de grâu sub 0,90 lei/kg și la rapiță sub 2 lei/kg – cultură la care preconizez recolte, la irigat, de 5.000 kg/ha. Rapița o avem semănată pe 130 ha și în data de 15 iulie demarăm recoltatul pentru că acum (19 iunie) boabele sunt încă verzi în păstăi.” 

---

​Tiberiu Stan, vicepreședinte al Asociației Grânarii Iași
„În zona noastră, ieri sau alaltăieri (17 – 18 iunie), s-a intrat la recoltatul soiurilor timpurii de grâu. În funcție de fermă, producțiile variază între 3 și 4 t/ha. Nu sunt cele mai bune producții, însă în urmă cu 3 săptămâni, înainte de ploile căzute în ultima clipă care ne-au mai ajutat, discutam de o producție și mai mică. În ferma mea, ce este împărțită în două societăți și totalizează o suprafață de 1.600 ha, grâul a fost înființat pe cca. 450 ha, iar calitatea recoltei este bună. Cultiv mai multe soiuri de grâu, atât autohtone, cât și străine. Cel mai vechi soi din fermă este Glosa. Un soi care merge bine la noi în fermă, introdus în urmă cu 2 -3 ani, este Venezio de la firma RAGT. Cu toate că este un an dificil, nu pot să spun că am făcut rabat de la tehnologie deoarece calitatea solului trebuie crescută de la un an la altul. Pot să spun că de câțiva ani am renunțat la arătură la grâu, de unde rezultă o reducere a consumului de motorină, a forței de muncă și necesarului de utilaje. În rest, tratamentele trebuie aplicate, sigur că nu am exagerat. Noi facem 2 tratamente în primăvară la grâu și pe cel de-al 3-lea nu-l facem decât în condiții extraordinare, dar în ultimii ani nu le-am mai avut, adică precipitații multe. Tot pentru a reduce costurile, am dus mai târziu semănatul, prin noiembrie, și în felul acesta nu mai avem nevoie să facem în toamnă un tratament. Cantitatea de îngrășăminte chimice la grâu nu am putut s-o scădem, cu toate că prețurile de achiziție ne-au usturat la buzunar, însă calitatea solului este importantă. Ploile survenite în ultimul timp au fost benefice pentru cultura de rapiță (cca. 300 ha). Încă nu am intrat la recoltare dar în fermele vecine se discută de o producție de 2.500 – 3.000 kg/ha – nu este o producție extraordinară având în vedere cheltuielile de producție, plus că a trebuit să întoarcem o parte din suprafață ceea ce a dus la creșterea costului de producție. La rapiță probabil ieșim pe 0, iar la grâu pe minus. Sperăm la porumb și floarea-soarelui și ca vremea să țină cu noi. Acum, pentru că prețurile de valorificare sunt jos, probabil că vom ține recolta pe stoc, respectiv toată cantitatea de grâu și o parte din rapiță.”

---

​Marius Scarlat, adm. Agralmixt Andrieșeni, județul Iași
„Cultivăm 3.600 ha, avem posibilitatea să irigăm 10% din fermă și în structura culturilor, în ultimul timp, din cauza anilor secetoși, culturile de toamnă, respectiv grâul și rapița, ocupă o pondere mai mare, de cca 36%; porumbul aprox. 30 % - fiind o cultură profitabilă în anii normali dpdv climatic și 30% culturile oleaginoase (floarea-soarelui, soia). În asolament avem și cultura de lucernă. Este un an atipic deoarece am început recoltatul grâului (17 iunie) înaintea rapiței. La grâu ne așteptăm la o producție mai slabă pentru că a suferit din cauza secetei. Probabil producția medie va fi cuprinsă între 4 și 4,5 t/ha. Are o masă hectolitrică bună, de 80 – 81 kg/hl și sperăm să aibă indici de panificație buni pentru că boabele de grâu arată bine, sunt sănătoase. Utilizăm doar soiuri românești, precum Glosa, Miranda etc pentru că au un potențial an de an mai echilibrat. La cultura de rapiță ne este greu să facem acum o estimare a producției pentru că în primăvară era aproape compromisă. Ploile din ultima perioadă a prins-o verde și sperăm la o producție satisfăcătoare. Culturile de primăvară arată bine, în general, pentru că nici consumul lor de apă nu a fost mare dar de acum încolo va crește nevoia de apă și nu știm de ce precipitații vom avea parte. Dispunem de spații de depozitare, respectiv silozuri (6.000 t) și magazii (1.000 – 1.500 t), și ne gândim să stocăm grâul și porumbul. Pentru o parte din recoltă am încheiat contracte futures, mai ales pentru cele care se depozitează mai greu, cum ar fi rapița și floarea-soarelui.”

---

​Cosmin Iancu, adm. SC Picmar Prod Com, com. Grădiștea, județul Ilfov
„Lucrez o suprafață agricolă de aprox. 1.100 ha pe raza a două comune, respectiv Grădiștea și Petrăchioaia. Pentru noi, fermierii, este o perioadă (21 iunie) foarte aglomerată, suntem în plină campanie de recoltare. Ieri am dat startul recoltării la cultura de rapiță, iar la grâu suntem cu culesul la jumătatea suprafeței dintr-un total de 400 ha. Spre deosebire de alți colegi, D-zeu ne-a binecuvântat cu precipitații, în iunie a căzut o cantitate de 60 l/mp, am fost feriți de evenimente meteo extreme și acum efectuăm ultimul tratament la cultura florii-soarelui cu produsul Capartis. Dacă avem condiții de umiditate, avem și condiții favorabile pentru dezvoltarea agenților patogeni. Anul 2024 este un an greu, în care dacă nu vom reuși să ne adaptăm, să gestionăm mult mai bine costurile, dacă nu vom ști să drămuim aceste resurse vom risca mulți dintre noi falimentul. În cazul unei primăveri mai reci sunt condiții pentru dezvoltarea manei la floarea-soarelui. Am tratat cu Lumisena pentru a nu mai avea probleme cu acest agent patogen foarte periculos și agresiv. Porumbul în zona noastră arată bine, am 3 hibrizi respectiv P9398, P9415 și P9889. Am scăzut grupele de maturitate pentru că am ales siguranța și astfel grupele sunt până în 350 FAO. La cultura de rapiță, PT315 este un hibrid care demonstrează, având potențial de producție, rezistență la scuturare și la Sclerotinia. Cu toate că acest hibrid a avut provocarea unei răsăriri în data de 10 noiembrie, când credeam că nu voi mai avea rapiță în asolament, însă faptul că am avut o toamnă mai lungă, o iarnă mai blândă, cu temperaturi ridicate și cu ceva precipitații, azi ne dă speranța unei recolte de 3.700 kg/ha sau chiar de 4 t/ha. Alți hibrizi de rapiță în cultură sunt PT314 și PT298 – ultimul ne-a adus un record de producție în ferma noastră, de 5.100 kg/ha. Am erbicidat în primăvară cu Korvetto care ne-a scăpat de toate buruienile din cultură. În general, pentru că am avut condiții climatice bune până acum era păcat să nu folosim pentru protecția culturilor produse premium. Desigur că nu am exagerat, suntem foarte atenți la cheltuieli, am diminuat pe cât posibil din costuri pentru că dacă ne ducem mai mult începi să tai și din producții. Anul trecut la grâu am efectuat 3 tratamente, însă anul acesta am făcut 2 tratamente, dintre care unul a fost cu produsul Verben. Cheltuielile noastre atât cele directe, cât și cele indirecte, se ridică la cca 4.100 lei/ha – ceea ce nu este rău, iar producțiile pe care le obținem acoperă aceste costuri. Am fost prudenți în a mai face investiții în ultimii ani și atunci le-am amânat de frica vremii. Cine a făcut investiții mari, în derulare, credite și dobânzi costul per hectar sare destul de mult, iar în zonele unde nu a plouat situația este destul de gravă.”
 
Ana Ioniță

---