În dialog cu fermierii

​Ce schimbări de tehnologie sau de culturi faceți în fermă, pentru sezonul următor?

​Ștefan Morar, Morar Pan, Slobozia, județul Ialomița
Anul acesta culturile de grâu și rapiță au avut rezultate destul de bune date fiind condițiile: am obținut 6.500 kg/ha, respectiv 3.000 kg/ha. La porumb am gândit foarte pragmatic și am semănat doar parcelele pe care am avut posibilitatea să irigăm. La fel am procedat și la cultura de soia. Am reușit să administrăm la porumb 400-450 litri/mp pe o suprafață de peste 100 de hectare. Producția estimată (nu am finalizat recoltatul) este de 14.000-15.000 kg/ha, dar am muncit pentru această recoltă. Soia a fost cam tot așa, circa 130 de hectare. Singura cultură la care nu suntem mulțumiți este floarea soarelui, unde a recoltat între 800 și 1.200 kg/ha, dar încă nu am terminat recoltatul. Poate după ploile acestea de la jumătatea lunii, să recoltăm mai mult.
Ca schimbări, am eliminat de-a lungul timpului mazărea și năutul. Același lucru l-am făcut și cu sorgul. Am avut sorg în anul 2001 și am văzut ce înseamnă această cultură și nu mai vreau. Încă nu este piață pentru el, prețurile de achiziție sunt foarte reduse. Și nici producție serioasă nu obținem în zona acesta. Ca și leguminoasă, noi am mizat pe soia. Recomand de asemenea mazărea de toamnă, nu de primăvară! Așadar, pentru sezonul următor, în ferma noastră semănăm grâu (mai rar orz), porumb, soia, floarea soarelui, rapiță. Anul acesta am profitat de ploi și probabil vom închide cu 500 de hectare de rapiță (avem deja semănate peste 300 de hectare, din care jumătate este răsărită). Cultura de porumb doar la irigat, floarea soarelui în caz excepțional. Ca fermier poți să produci orice. Este importantă distribuția și prețul. 

---

​Iulia Blagu, Smart Agro Urziceni, județul Ialomița
Ferma principală din Urziceni are 300 de hectare, iar cea unde suntem asociați are 600 de hectare. Din păcate nu avem nici infrastructură pentru irigații, nu sunt canale în zonă, iar săpatul puțurilor este foarte scump. Cei care au încercat să sape, au găsit apă la foarte mare adâncime. Ferma noastră se află într-o zonă care a fost grav afectată de secetă de câțiva ani încoace, iar schimbările în tehnologie au venit de nevoie. Am ajuns acum până la pragul de no-till, mai repede decât ne-am fi dorit și suntem deja în al patrulea an consecutiv. Anul acesta producțiile sunt mult diminuate față de potențialul lor. De exemplu, la porumb am obținut doar 100 kg/ha. De aceea, când vine vorba de strategii în agricultură, poate ar trebui să începem să ne gândim și la alte culturi mai adaptate, mai tolerante la secetă, care poate sunt profitabile din alte puncte de vedere (energetic, împădurire etc). Trebuie gândit pe microzone, pentru că s-au format nuclee de secetă, arii unde precipitațiile cad foarte rar sau insuficient. Drept urmare, am început să ne gândim la o cultură alternativă la porumb, pentru că ultimii ani nu am avut producții profitabile. Vom înlocui treptat cultura porumbului, cel mai probabil în totalitate. Anul acesta vom avea în jur de 70-80 de hectare care trebuie regândite. Am avut două hectare de sorg, pentru testare. Însă fiind singura parcelă într-un câmp ”sec”, am avut atac de păsări, deci nu putem face o evaluare corectă. Sorgul este o cultură care consumă mult din sol și are anumite condiții în asolament. Dar piața pentru sorg a început să se miște în sectorul de creștere a păsărilor (inclusiv porumbei). O altă piață pentru sorg este și cea a florilor uscate, mult mai puțin cunoscută la noi ca direcție de utilizare. Analizăm și posibilitatea de a cultiva coriandru, poate vom crește suprafața de floarea soarelui și cu siguranță se vor extinde păioasele. Din păcate, acesta nu mai este un business profitabil de aproape 5 ani. Se impune o gestiune foarte bună a sistemului de irigații, de folosire eficientă a actualelor canale și primirea apei la timp. Unii dintre noi am ajuns la pragul la care nici măcar acele ajutoare sau compensații pentru culturile calamitate nu ne mai ajută să trecem anul. Sperăm că va funcționa un fond de management a riscurilor, de protecție a fermierilor în situații de acest fel. Eu mai cred într-o direcție, la care România a votat împotrivă din păcate, de introducere a noilor tehnici genomice, varianta cea mai rapidă și mai bună în aceste condiții de cultură. Aș vrea foarte mult să știe și consumatorul final că asigurarea hranei și apa nu sunt probleme care privesc doar fermierii, ci pe noi toți. Și că nu agricultorul este sursa scumpirii unor alimente.

---

​Andrei Bănică, localitatea Sărățeni, jud Ialomița
Am o fermă de 80 de hectare, din care 30 de hectare sunt semănate cu rapiță, 20 de hectare cu grâu, 20 de hectare cu orz, iar restul lucernă și porumb. Dacă nu răsare rapița, semănăm floarea soarelui. A fost un an greu pentru că nu ne-a plouat decât vreo 300 l/mp până la recoltarea grâului, și poate vreo 10 l/mp până acum (11.09.2024 n.r). Așadar, la culturile de primăvară nici producții nu sunt. La porumb am recoltat 300 kg/ha. De aceea doresc să elimin cât mai mult din cultura porumbului, în sensul că la anul voi semăna doar 5 hectare (hibrizii FAO 280 și 300, maxim 350), mai ales că posibilități de irigare nu sunt.
În locul lui va fi grâu, rapiță și orz. Printr-un proiect cu fonduri europene am reușit să achiziționez utilaje pentru lucrările minime ale solului, pentru că am vrut să schimb tehnologia în ferma proprie și să încerc și alte culturi care să îmi ducă profit, în raport cu condițiile climatice. De trei ani deja fac minim till și mă îndrept spre no-till. Acest lucru m-a ajutat să reduc costurile cu lucrările pe hectar. În culturi sunt avantaje și dezavantaje (printre care un control mai dificil al buruienilor). Cultiv și sorg de mai mult de patru ani (și pentru că studiez această cultură în cadrul tezei de doctorat) și-i îndemn pe fermieri să-l ia în calcul ca și cultură alternativă. Dacă și anul următor va fi cum au fost ultimii trei, cred că sorgul ar putea deveni cultura care să înlocuiască treptat porumbul, nu doar să-l completeze. În acest moment piața se dezvoltă încet, și poate fi o soluție și ca arendă la oamenii care au și animale (sunt studii care arată că porcii la îngrășat asimilează mult mai bine sorgul decât porumbul), iar după recoltare resturile se pot tăia și balota ca hrană pentru iarnă.

---

​Costică Necula, SC Agel Necula, localitatea Săpunari, județul Ialomița
Ferma noastră are o suprafață de 450 de hectare. Anul acesta, așa secetos cum a fost, pot spune că aproape la toate culturile ne-a mers bine, mai puțin la cea de porumb. Nu avem posibilitate de irigare, deci cred că este destul de bine în condițiile astea. La rapiță cred că sunt fermier campion pe zona aceasta, pentru că am reușit să obținem 3.860 kg/ha! Am făcut lucrări minime la sol, cultura a avut o răsărire uniformă, la final de octombrie, și iarna a fost blândă. Am semănat la o densitate puțin mai mare, de 650.000 b.g/ha. Orzul a avut o medie de 8.000 kg/ha, iar grâul de 6.000 kg/ha. Ca la toată lumea, la porumb am obținut puțin mai mult de 500 kg/ha. De aceea mă gândesc să reduc din suprafața de porumb la primăvară (cu ceva timp în urmă aveam chiar 45% din total suprafață cu porumb), în funcție și de cum evoluează vremea în iarnă-primăvară. Momentan nu mă gândesc să înlocuiesc total porumbul, ne place cultura și ne este necesară. Nu știu însă, nici dacă schimbarea hibrizilor mai face vreo diferență în producție, pentru că atunci când lipsește apa de mai multe sezoane nu poți face producție profitabilă cu niciunul. Am încercat să facem asigurări pentru secetă, însă polițele sunt foarte scumpe și cu un mod de calcul foarte dezavantajos.
 
Roxana Drăghici

---