În dialog cu fermierii

​Cu ce probleme de atac al bolilor sau dăunătorilor v-ați confruntat sezonul acesta în culturile protejate?

​Cătălin Pohrib, comuna Matca, județul Galați
Cultivăm legume în sistem protejat pe o suprafață de aproximativ 2.000 metri pătrați. Anul acesta, mai mult decât în anii anteriori, în special la culturile de ardei gras, cele mai mari probleme le-am avut cu virozele. Virulența infecțiilor a fost determinată de creșterea populației de trips, vector pentru viroze. Atacul este mult mai intens decât anul trecut și mult mai greu de stăpânit. Nici măcar prădătorii pe care îi folosim de mai mulți ani, nu au mai făcut față atacului. Este adevărat că nici rotația culturii nu am reușit să fac în parcela respectivă. Nu știm exact cauzele pentru că în prealabil am dezinfectat solarul, iar cu toate acestea, invazia este foarte mare. Probabil că soluția este să mărim numărul prădătorilor, pentru că substanțele chimice pe care le foloseam înainte, acum nu le mai putem aplica. Oricum în aceste condiții, nu cred că ne ajută foarte mult. Nici alte măsuri agrotehnice, ca de exemplu mulcitul solului cu folie neagră, nu ne-a ajutat în acest sezon. Virozele ne-au afectat cam 500 metri pătrați de cultură, pe care am scos-o, am renunțat complet la acele plante. Am încercat să cultivăm castraveți pe bucata aceea de teren. Probabil că aici avem un focar, insecta este purtată și de vânt.
Din cauza situației cu Tuta absoluta, dar nu numai, anul acesta am renunțat complet la cultura de tomate. Anul trecut am avut, dar nici prețul de vânzare al tomatelor nu a fost prea bun, cu tot ajutorul de minimis. Am decis să cultivăm doar ardei, pentru că este mai curată cultura și ceva mai ușor de întreținut, iar ciclul este mai lung, până în toamnă. Singura condiție este să reușim să controlăm tripsul și respectiv virozele.

---

​Mircea Bujor, Tomate Com, comuna Dracea, Teleorman
Printre primele probleme apărute la plante în primăvară a fost o boală vasculară, după plantare, din cauza frigului. Am început plantările la tomate încă din luna martie, pentru că am avut temperaturi bune la început de an. Apoi a venit un val de frig care a durat mai mult și răsadurile au avut de suferit. Dar față de anul trecut, când am pierdut cultura de tomate din cauza atacului masiv, anul acesta în solar am controlat ceva mai bine unii dăunători care în general ne făceau ravagii, ca de exemplu Tuta absoluta. Am folosit niște insecticide biologice produse în Spania care ne-au ajutat puțin la cultura mai timpurie. Am avut probleme și cu bacteriozele și Septoria.
După ce am reușit să refacem cultura, am controlat foarte atent plantele. În solar am folosit mentă sălbatică pentru atragerea dăunătorilor, bondari la polenizare, iar insecticidele acestea bio au dat rezultate.
Anul acesta în solar am avut numai tomate. Încă nu știu dacă a fost o decizie bună pentru că am avut probleme cu prețul. Dacă livrăm la supermarket sunt anumite condiții, care ne costă destul demult, mai ales că uneori avem comenzi mici. Noi am vândut tomatele la prețul de cost, dar știu cazuri care au fost nevoiți să vândă sub costul de producție. Unii spun că modul în care este gândit programul Tomata este de vină, dar eu cred că altul este motivul. Problema consider că este tot de la importuri: când la noi tomatele sunt foarte scumpe, retailul aduce din import. Când scade prețul la noi, ei mai au contractele încă în desfășurare cu acei furnizori și mai prelungesc importul încă două săptămâni să zicem, ceea ce pentru roșia românească, un produs foarte perisabil, este dezastru și te forțează să lași la preț. Am urmărit fenomenul și așa pățim mereu. Va urma o perioadă în care va crește cererea și cantitățile din producția autohtonă vor fi mult mai mici. Există măsuri care se pot lua, cum ar fi retrageri din piață, redistribuirea mărfii la instituții care au nevoie (care au consumuri colective mari).
Pentru partea a doua a verii ne gândim să lăsăm solarul gol sau să punem verdețuri pentru toamnă.

---

​Sorin Popa, Cooperativa Agricolă Legume de Vidra, județul Ilfov
Producătorii din cooperativa noastră nu plantează tomate. De mai mulți ani suntem producători de salate și verdețuri. Eu personal am 2000 metri pătrați în sistem protejat, doar cu salate, mai multe varietăți. Anul acesta am avut mari probleme cu mana la salată, practic am fost nevoiți să aruncăm o cultură, pentru că au fost diferențe mari de temperaturi în primăvară și umiditate ridicată. Noi începem să plantăm încă din decembrie, iar prima recoltă este la început de februarie. Alte boli cu care ne confruntăm în ultima vreme este fusarioza. Facem tratamente la sol, dezinfecții, dar cu rezultate slabe, pentru că am pierdut niște substanțe foarte bune de-a lungul timpului.
Dar anul acesta a început atacul de afide foarte devreme, încă din luna februarie, ceea ce în alți ani nu se punea problema. În cultura de primăvară am folosit mai mult substanțe biologice și am reuși să le controlăm, însă numărul de tratamente a fost de 2-3 ori mai mare și cu costuri mult mai ridicate.
Acum este invazie de trips la majoritatea legumelor. Iarna nu mai avem temperaturi care să îi reducă populația, nu mai sunt nici suficiente plante verzi afară pe lângă solarii pentru că totul este uscat. Încercăm să alternăm substanțele, tratăm la fiecare trei zile. Sunt variante de soluții bio, dar trebuie să intensificăm tratamentele, mai ales că acum recoltăm în 24 de zile de la plantare. Avem deja 4 serii de recoltă.

---

​Dragoș Bundea, comuna Matca, județul Galați.
Suprafața pe care o lucrez împreună cu familie este de circa un hectar. Din acesta, 6.000 metri pătrați sunt cu tomate, în solarii încălzite integral. Am plantat primele răsaduri pe data de 8 februarie. Tot în solar, dar neîncălzit, am avut și varză timpurie, apoi castraveți pe alți 2.000 mp. Vremea a fost capricioasă la început, așa cum a fost și în alte zone, de aceea am avut mai degrabă probleme cu legatul și fructificarea la tomate. Nici pentru cultura de castraveți vremea nu a fost cea mai avantajoasă, înnorările și temperaturile scăzute au mai ținut plantele loc. Până la final am reușit să obținem o producție destul de satisfăcătoare, dar mai mică totuși decât în anii trecuți. Cele mai mari probleme le-am avut anul acesta, și încă le avem, cu dăunătorii. Dintre ei, cel mai mare necaz este cu tripsul și păianjenul roșu comun. Din acest motiv a trebuit să măresc numărul de prădători pentru că ceea ce știam noi din anii precedenți, nu a mai făcut față. Facem și dezinfecția solului, dar ne ajută pentru puțin timp, adică vreo două săptămâni. Când vine căldura, cum s-a întâmplat și anul acesta să vină devreme și relativ rapid, este invazie și culturile trebuie controlate în fiecare zi pentru a ține atacul la un prag rezonabil. În primăvară, nu am avut pierderi prea mari sau probleme cu Tuta, pentru că am avut culturi ceva mai timpurii. Dar acum am pus tomate și pe ciclul II de cultură și am invazie de Tuta absoluta și trips. Parcă ar fi an de trips! În iarnă nu a fost destul ger și zăpadă pentru a reduce populația de insecte și parcă rezerva se mărește de la an la an.
 
Roxana Drăghici

---