În dialog cu fermierii

​Cum se prezintă culturile agricole şi în ce cultură veţi investi mai mult?

​Nina Gheorghiţă, SC Triagroexim, comuna Roşiori, judeţul Brăila
„Culturile de toamnă au potenţial, aparatul lor foliar este curat, nu există presiune de boli sau dăunători, astfel că nu a fost nevoie să aplicăm tratamente. La momentul actual, culturile promit, dar mai avem nevoie de multe alte ingrediente ca să putem să ne gândim la producţii care să ne mulţumescă ca fermieri. Gradul de aprovizionare cu apă al solului nu este optim, dar îl putem considera aproape de optim. Ce ne îngrijorează sunt temperaturile crescute faţă de cele normale pentru zona în care suntem pentru că trebuie să fim foarte atenţi la presiunea agenţilor de dăunare, la costul tratamentelor, dar şi la alegerea epocii de semănat. Stratul arabil nu a îngheţat în această iarnă, situaţie care nu ni s-a mai întâmplat de 15 ani de când avem ferma. În general, ne-am menţinut cam aceeaşi structură a culturilor chiar dacă din 2020 avem o bună parte din fermă la irigat, respectiv cca 85% din suprafaţă, însă nu avem echipamentele cu care să putem compensa tot ceea ce natura nu ne oferă. Aşadar, suntem foarte atenţi să avem o pondere echilibrată între culturile de toamnă şi cele de primăvară. Tehnologia pe care o aplicăm culturilor este adaptată condiţiilor şi factorilor limitativi pe îi avem în Bărăgan. Nu vizăm producţii la porumb de 15-16 t/ha câtă vreme avem arşiţă atmosferică pe care nu o putem controla. Media noastră pe fermă, înainte de 2020, la neirigat şi cu o structură de hibrizi la porumb de la semitimpurii până la semitardivi (maxim 380 grupă FAO), a fost de 8.900 kg/ha. În următorii ani, lăsând deoparte anul 2020, deşi am trecut la irigat, nu am reuşit să mai atingem această medie pe fermă. Dacă ar fi să fac un clasament al culturilor rentabile, aş spune că pentru noi cultura de soia ocupă primul loc, la care se adaugă şi sprijinul cuplat, însă este o mare consumătoare de apă. Urmează apoi porumbul. Anul trecut am constatat că rentabilitatea la cultura de grâu a mai crescut. Am intervenit cu două udări şi producţia a depăşit 9 t/ha. În anii în care nu ai precipitaţii suficiente, trebuie să decizi ce cultură să irigi. Întotdeauna trebuie să găsim echilibrul între optimul tehnic şi cel economic pentru că, de multe ori, o producţie record nu acoperă cheltuielile“

---

​Rică Stoian, adm. Agroserv Borcea, judeţul Călăraşi
„Culturile de cereale păioase şi rapiţa arată bine la această dată şi sunt într-un stadiu normal de dezvoltare. Din toamna anului trecut şi până acum au căzut precipitaţii în cantitatea de cca 300 l/mp. Culturile sunt răsărite, au înfrăţit şi deja au început să plece în vegetaţie pentru că săptămâna trecută a fost cald. Acum, când temperaturile au scăzut, vor intra într-o perioadă de stagnare dar nu va fi nici o problemă. Desigur, mai aşteptăm precipitaţii pentru că ploile care au căzut au refăcut doar rezerva de apă din stratul de la suprafaţă. Strategia pentru acest an agricol am făcut-o din toamnă, în sensul că tot ce avem în câmp am semănat din toamnă. Am renunţat la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Seceta ne-a forţat să luăm această decizie. În ultimii trei ani am obţinut la porumb doar 1 t/ha şi la floareasoarelui 700 – 800 kg/ha. Desigur, această situaţie ne încurcă din punct de vedere al asolamentului însă am fost forţaţi de seceta care ne-a lovit. Pentru moment, am luat această decizie. Nu pot să spun ce vom face anul viitor. Culturile de toamnă sunt bine dezvoltate dar nu cred că vom face investiţii maxime în ele. Câţiva ani la rând am făcut tratamente de calitate şi am fertilizat în norme normale şi chiar peste, iar producţiile au fost mici. Acum vom face tratamente în funcţie de ceea ce vedem în câmp. Nu vom face dinainte o tehnologie, ci o vom adapta în funcţie de situaţia din teren. Situaţia fermei este bună dar nu putem face în continuare cheltuieli şi producţiile să fie mici. Consider că fiecare fermier este răspunzător de situaţia financiară în care se află. Mulţi arată cu degetul Ministerul Agriculturii însă nu instituţia este responsabilă de situaţia economică din ferme.“

---

​Vasile Ilie, sat Raşi, comuna Sălcioara, judeţul Ialomiţa
„Lucrăm o suprafaţă totală de 1.200 ha şi la ora actuală culturile de toamnă arată bine, respectiv grâul, orzul şi rapiţa. Anul trecut, în luna mai, am pus în funcţiune un sistem de irigaţii format din instalaţii de tip hipodrom şi pivoţi, iar suprafaţa amenajată la irigat este de cca 600 ha. Investiţia este din fonduri proprii şi a fost extrem de necesară pentru că dacă ne mai confruntam încă doi ani cu seceta nu ştiu dacă mai puteam rezista. Am făcut eforturi foarte mari pentru a demara acest proiect. La cultura de porumb nu am obţinut producţii bune anul trecut din cauza faptului că am intervenit târziu, plantele îmi ajungeau până la brâu, dar şi pentru că am întâmpinat câteva probleme la reglajul instalaţiei şi debitul de apă a fost mic. Cu toate acestea am realizat o producţie de 4 – 5 t/ha. Am împărţit suprafaţa irigată ca să putem iriga şi alte culturi, nu doar porumbul. Putem să intervenim şi la rapiţă, pe 150 ha, şi la grâu. În plus, nu putem pune în funcţiune toate instalaţiile deodată. În primăvară, vom reduce suprafaţa de floarea-soarelui, care nu va depăşi 20 ha. Intenţionăm să mergem anul acesta şi cu porumbul cultura a doua.“

---

​Ciprian Olteanu, comuna Modelu, judeţul Călăraşi
„În zona noastră culturile agricole, respectiv cerealele păioase şi rapiţa, se prezintă bine pentru că au avut parte de precipitaţii. Cerealele păioase au intrat în iarnă subdezvoltate pentru că au avut o răsărire târzie. Doar 20% din suprafaţa însămânţată cu cereale de toamnă a răsărit corespunzător, în timp ce restul plantelor şi-au continuat evoluţia inclusiv pe perioada decembrie - ianuarie pentru că temperaturile au fost pozitive şi au permis dezvoltarea acestora. Plantele nu au rămas mult în urmă, au reuşit să înfrăţească însă nu sunt extraordinar de bine dezvoltate. Am mai trecut prin această situaţie, în care plantele să nu fie la un stadiu de dezvoltare la care eram obişnuiţi în alţi ani în această perioadă, dar dacă vom avea precipitaţii putem obţine rezultate foarte bune. Cultura de rapiţă arată în principiu bine, suferă din cauza lipsei de zăpadă şi din cauza fluctuaţiilor de temperatură. Din cauza carenţelor care au apărut pe parcursul iernii frunzele s-au colorat în violet, însă este o cultură care promite deoarece în perioada semănatului a beneficiat de precipitaţii. Din cele cca 750 ha semănate, 600 ha arată foarte bine. În momentul în care culturile de toamnă vor intra în vegetaţie vom interveni cu lucrările necesare şi vom efectua tratamente cu fungicide, insecticide etc, dar vom administra şi îngrăşăminte chimice lichide – practică pe care am implementat-o anul trecut. Va urma campania de însămânţare a culturilor de primăvară, pe care o vom demara în funcţie de evoluţia vremii. Nu grăbim epoca de semănat, o vom stabili în funcţie de gradele de temperatură. Pentru noi o cultură sigură este cea de porumb deoarece o putem iriga şi tot ce investim ştim că recuperăm. Dacă nu am fi avut irigaţii, probabil că singurele culturi care ar fi reuşit să producă profit în ultimii 5 ani în fermă ar fi fost cerealele de toamnă. Noi irigăm de 11 ani şi producţiile la porumb se situează între 14 şi 20 t/ha. Anul trecut, pe suprafaţa neirigată pe care o avem pentru a da arenda am obţinut 2 – 2,5 t/ha. Avem o experienţă destul de lungă în privinţa irigării şi
consider că dacă irigi cum trebuie, de pildă noi asigurăm la cultura de primăvară 400 litri/mp, rezultatele nu întârzie să apară. În ultimii 5 ani, am încercat să reducem costurile de producţie. Anul anterior ne-a demonstrat că poţi obţine rezultate spectaculoase cu investiţii minime, atât timp cât asiguri apa necesară culturilor.“
 
Ana Ioniță

---