Suntem deja în plină campanie agricolă. Cum caracterizați condițiile climatice de la sfârșitul lunii februarie, când temperaturile diurne au fost mai mari cu 8-10 grade Celsius decât media multianuală?
Vremea deosebit de caldă din ultima decadă a lunii februarie a determinat reluarea lentă a proceselor vegetative la culturile de toamnă în majoritatea regiunilor agricole, acestea fiind chiar mai intensificate comparativ cu normalul perioadei în zonele de câmpie din sudul și vestul țării. Doar în depresiunile din nordul și centrul țării s-a menținut repausul biologic la speciile de orz și grâu de toamnă. Starea de vegetație a culturilor de toamnă este diferențiată în teritoriu, prezentându-se bună spre medie la semănăturile înființate în epoca optimă, respectiv medie și slabă la cele tardive, insuficient pregătite pentru condițiile de iernare. De altfel, absența stratului protector de zăpadă de pe tot parcursul lunii februarie a determinat, în unele zone, o depreciere progresivă a aparatului foliar, prin etiolare (îngălbenire), brunificare și chiar uscarea parțială/totală a frunzelor bazale, pe fondul temperaturilor deosebit de scăzute înregistrate îndeosebi în perioada 15-18 februarie, când minimele din aer s-au situat sub pragul biologic critic de rezistență la ger (-10…-15…-20 grade Celsius), în cea mai mare parte a teritoriului agricol.
Pot apărea și în luna martie fenomene asemănătoare cu luna februarie?
În luna martie, temperaturile medii vor fi apropiate de valorile normale în majoritatea regiunilor. În zilele cele mai calde, valorile maxime pot depăși 20…25 grade, îndeosebi în regiunile sudice, iar în nopțile cele mai reci, minimele pot coborî până la valori sub -10 grade, în special în depresiunile din centrul și nordul țării.
Sub aspect pluviometric, cantitățile de precipitații vor fi în general normale, iar local vor fi posibile depășiri ale valorilor normale. În cursul lunii, vor mai fi posibile ninsori, brumă și îngheț la sol.
Deși am beneficiat de o iarnă cu precipității sub formă de zăpadă în cantități mari, cum considerați faptul că putem vorbi în unele locuri din țară de deficite de umiditate în sol, pe diferite adâncimi?
Într-adevăr, de la începutul anului agricol și până în prezent, respectiv intervalul 1 septembrie 2007-29 februarie 2008, cantitățile de precipitații au înregistrat valori optime (151-200 l/mp) pe areale agricole extinse din sudul, sud-estul, vestul și estul țării. Însă caracterul pluviometric deficitar al celor două luni, respectiv ianuarie și februarie, evidențiat prin distribuția neuniformă și insuficientă a ploilor, a determinat scăderea conținutului de umiditate din sol în majoritatea zonelor de cultură. Astfel, la sfârșitul iernii 2007-2008, rezerva de apă în cultura grâului de toamnă înregistrează predominant valori satisfăcătoare și apropiate de optim, atât pe profilul de sol 0-100 cm, cât și pe adâncimea 0-20 cm. Pe arealele unde cantitățile de precipitații au fost nesemnificative din punct de vedere agricol (sub 10 l/mp), respectiv în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei și sudul Moldovei, s-au semnalat valori deficitare ale conținutului de umiditate în culturile de toamnă, seceta pedologică fiind moderată și, izolat, chiar puternică pe adâncimea de 0-20 cm.
Care este starea fiziologică a plantelor agricole cultivate în toamnă și ce suprafețe au avut de suferit din cauza fenomenelor meteo extreme (ger, viscol, variații diurne mari noapte-zi etc.)?
Așa cum am menționat anterior, starea de vegetație a culturilor de toamnă, respectiv orz și grâu, precum și rapiță, este diferențiată în teritoriu. Ca urmare a temperaturilor minime deosebit de scăzute (situate sub pragurile biologice critice de rezistență a plantelor, de -10…-15…-20 grade) înregistrate în perioadele geroase (13-19 decembrie 2007, 20 decembrie 2007-3 ianuarie 2008, 4-9 ianuarie 2008 și 15-18 februarie 2008), în absența stratului protector de zăpadă, aparatul foliar al speciilor de toamnă a fost afectat, prin îngălbenire, brunificare și arsuri (necroze) ale vârfului frunzelor, local producându-se chiar uscarea parțială și/sau totală a celor bazale, în special în semănăturile efectuate în afara epocii optime. De asemenea, pe terenurile grele și cu drenaj defectuos din Transilvania s-a înregistrat fenomenul de asfixiere a plantelor de orz și grâu de toamnă, ca urmare a băltirilor de apă de la suprafața solului, pierderile înregistrate fiind de 15-20%. Totodată, alternanța îngheț-dezgheț a determinat apariția fenomenului de „descălțare“ a plantelor de orz și grâu de toamnă, în special pe arealele sudice și vestice, unde amplitudinile termice zi-noapte au fost foarte mari. De remarcat faptul că tipurile de riscuri agrometeorologice specifice anotimpului de iarnă au imprimat o variabilitate semnificativă în evoluția proceselor de creștere și dezvoltare, starea de vegetație fiind puternic diferențiată în teritoriu, ca urmare a condițiilor climatice și de vegetație caracteristice fiecărei regiuni de interes agricol.
Cum caracterizați luna martie din punct de vedere agrometeorologic?
Conform estimărilor de lungă durată, sub aspect pluviometric ne așteptăm ca la sfârșitul lunii martie rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă să înregistreze valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime pe majoritatea suprafețelor, exceptând unele suprafețe din sud-estul, sudul și estul țării, unde vor fi posibile deficite de apă în sol, pe profilul 0-100 cm.
În intervalele cele mai reci, cu temperaturi minime sub -7…-10 grade, este posibil să crească riscul la îngheț, îndeosebi la culturile de rapiță și orz de toamnă, mai ales dacă scăderea temperaturilor se produce brusc și după ce plantele și-au reluat procesele vegetative. Și la speciile timpurii de sâmburoase, la care s-a semnalat umflarea mugurilor de rod, pierderile pot fi influențate în funcție de limitele de toleranță față de brume și îngheț ale soiurilor, precum și avansul fenologic înregistrat în „ferestrele calde“, care determină trecerea din etapa de rezistență în cea de nerezistență și, implicit, sensibilizarea elementelor de rod față de stresul termic generat de temperaturile minime situate sub pragurile biologice critice de rezistență (sub -10 grade).
Vor exista în următoarele luni (aprilie, mai) modificări semnificative ale evoluției condițiilor meteo și agrometeo care să afecteze buna desfășurare a culturilor de toamnă?
În lunile aprilie și mai, este de așteptat ca pe unele suprafețe din sud-estul, sudul și estul țării să se mențină deficite de apă în sol, având în vedere creșterea cerințelor față de apă ale plantelor din această perioadă și cantitățile de precipitații estimate în aceste luni. Totodată, este posibil ca în luna aprilie, pe unele suprafețe din vestul și centrul țării să se semnaleze excese de apă în sol și băltiri temporare la suprafața solului în culturi, pe fondul unor posibile depășiri ale valorilor normale de precipitații. Iată deci o variabilitate a conținutului de umiditate din sol ce ne obligă la o monitorizare atentă și riguroasă, astfel încât fiecare intervenție tehnologică să poată contribui la diminuarea efectelor negative asupra stării de vegetație. Nu în ultimul rând, pregătirea campaniei de primăvară va impune alegerea momentului optim, în funcție de rezerva de umiditate din sol, precum și adaptarea lucrărilor solului la conținutul de apă, astfel încât răsărirea plantelor să fie asigurată uniform și în bune condiții. Cu ajutorul dvs. vom actualiza însă permanent aceste informații, agricultorii având astfel posibilitatea să-și stabilească în termen util calendarul lucrărilor agricole în funcție de evoluția condițiilor meteorologice și agrometeorologice.
Victor Vătămanu
