Elena Mateescu, șef laborator Agrometeorologie, Administrația Națională de Meteorologie
Calendaristic, suntem în plin sezon de iarnă. Cum se caracterizează acest început de iarnă și dacă el ne va aduce cantități de precipitații sub formă de zăpadă?
Într-adevăr, suntem la începutul iernii, iar sub aspectul condițiilor meteorologice și agrometeorologice putem aprecia faptul că, per ansamblu, iarna 2008-2009 se va caracteriza printr-un regim termic al aerului normal în majoritatea zonelor și mai ridicat îndeosebi în regiunile sudice și estice ale țării. Cantitățile de precipitații vor prezenta o tendință spre excedent în jumătatea nordică a teritoriului, iar în restul teritoriului, regimul pluviometric va fi, în general, normal. De asemenea, ninsorile pot fi asociate cu intensificări de scurtă durată ale vântului. Vor fi condiții de producere a fenomenului de ceață, cu depunere de chiciură. Din punct de vedere agrometeorologic, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea 0-100 cm, se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în majoritatea regiunilor agricole, cu excepția zonelor sud-estice și local în sudul țării, unde se vor semnala deficite de umiditate, seceta pedologică fiind moderată și puternică.
Condițiile meteo specifice acestei perioade a anului pot influența starea de vegetație a semănăturilor executate în această toamnă?
Sub aspect fenologic, în prima lună de iarnă culturile de orz și grâu de toamnă vor parcurge predominant fazele de răsărire, formarea frunzei a treia și înfrățire (10-100%), cele mai avansate fiind culturile din jumătatea sudică a țării. Pe fondul evoluției condițiilor meteo și agrometeorologice, în majoritatea regiunilor agricole se vor înregistra, în general, ritmuri normale de creștere și dezvoltare la culturile de toamnă, iar local, în zonele cele mai reci din centrul și nordul țării, se va menține stadiul de repaus biologic. La culturile semănate în epoca optimă, starea de vegetație va fi, în general, bună și medie, îndeosebi pe suprafețele cu o bună aprovizionare cu apă a solului, iar la cele semănate tardiv, uniformitatea și vigurozitatea plantelor se vor prezenta medii și slabe, plantele fiind insuficient călite și, implicit, vulnerabile la scăderea bruscă a temperaturilor minime situate sub pragul biologic critic de rezistență (-10…-20°C) al plantelor de pe parcursul iernii. Spun acest lucru pentru că, în intervalele cele mai reci din această iarnă, minimele din aer pot coborî până la valori sub -15…-25°C, îndeosebi în zonele centrale și nordice ale țării. În aceste condiții, există riscul ca, din cauza absenței stratului protector de zăpadă, aparatul foliar să fie afectat prin brunificare și arsuri ale vârfului frunzelor la speciile de toamnă, iar la pomii fructiferi și viță-de-vie sunt posibile vătămări ale mugurilor de rod, mai ales dacă aceste valori se produc brusc, după reluarea proceselor fiziologice (ferestre calde).
Totodată, chiciura persistentă și gheața de pe ramuri, asociate cu temperaturi negative, pot conduce la asfixierea mugurilor de rod, cu repercusiuni asupra nivelului de producție.
Care este în acest moment starea de aprovizionare cu apă a solului, știut fiind faptul că în luna noiembrie, în unele zone ale țării, se înregistrau suprafețe cu secetă pedologică?
La data de 2 decembrie, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, prezintă valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în majoritatea regiunilor agricole, exceptând zonele sud-estice și sudice, respectiv Dobrogea, Bărăgan, sudul Moldovei și al Olteniei, unde se semnalează deficite de umiditate, seceta pedologică fiind moderată și, local, puternică.
În următorul interval de timp se vor înregistra valori de iarnă normale ale temperaturilor diurne și nocturne?
Per ansamblu, în luna decembrie regimul termic mediu al aerului va fi, în general, normal, valori mai ridicate fiind posibile în zonele sudice ale țării. În zilele cele mai calde, temperaturile maxime pot depăși 10°C în regiunile sudice. Începând din a doua parte a lunii, în nopțile cele mai reci, minimele pot coborî până la valori sub -20°C în depresiunile din nordul și centrul țării. Cantitățile de precipitații pot înregistra valori peste normele climatologice în jumătatea nordică a teritoriului, iar în restul zonelor, regimul pluviometric se va situa în limite normale. Ninsorile pot fi asociate cu intensificări temporare ale vântului, îndeosebi în zonele montane. De asemenea, vor fi condiții de producere a poleiului, precum și ceață, cu depunere de chiciura.
În aceste condiții, în zilele cele mai calde, procesele vegetative pot fi ușor impulsionate, îndeosebi în regiunile agricole sudice, iar în intervalele cele mai reci se va semnala starea de repaus biologic. Pericolul cel mai mare pentru plantele de grâu de toamnă nu-l prezintă, de fapt, temperaturile scăzute din timpul iernii, mai ales când solul este acoperit cu zăpadă, ci temperaturile scăzute survenite brusc, înainte ca plantele să-și fi parcurs întregul proces de călire sau când acestea trec din faza de rezistență în cea de nerezistență, respectiv plantele își reiau procesele de creștere în „ferestrele calde” ale iernii.
Nerealizarea condițiilor de călire determină o slabă rezistență a plantelor în faza de două frunze sau în curs de răsărire (în culturile semănate în afara epocii optime – a treia decadă a lunii octombrie sau prima și a doua decadă din noiembrie), plantele putând fi afectate semnificativ până la valori de -14…-16 grade, fără strat de zăpadă.
Înghețul la sol va afecta dezvoltarea normală a tuturor semănăturilor sau vom avea suficientă zăpadă pentru a nu avea repercursiuni asupra producției din cauza acestui fenomen meteo?
Așa cum menționam anterior, stratul de zăpadă va avea un rol deosebit pentru protejarea culturilor față de riscul de îngheț și ger. Conform estimărilor, iarna 2008-2009 va fi, în general, normală, deci vom avea și zăpadă. Cât privește grosimea stratului continuu, chiar în condițiile unui strat de până la 5-15 cm, pe fondul unui regim termic al aerului și solului deosebit de scăzut, beneficiile vor fi deosebite, comparativ cu absența sau discontinuitatea acestuia.
Cum se va caracteriza iarna anului agricol 2008-2009 din punctul de vedere al specialistului agrometeorolog?
În general, iarna anului agricol 2008-2009 va fi normală, ceea ce ne face să estimăm că și evoluția proceselor fiziologice ale culturilor agricole se va produce în limite normale, cu excepția intervalelor calde și reci, când se va putea produce o alternanță a ritmurilor vegetative, respectiv procese ușor impulsionate sau stagnate temporar.
În perioada rece se impune controlul sistematic al viabilități elementelor de rod, îndeosebi dacă trecerile de la o „fereastră caldă” la una „geroasă“ se produc brusc, sensibilitatea plantelor față de ger crescând o dată cu înaintarea plantelor în vegetație și alternanța îngheț-dezgheț.
În final, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă și a Anului Nou, le adresăm tuturor specialiștilor din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie cele mai frumoase gânduri, cu bucurie și sănătate, un an nou plin de speranțe și impliniri, alături de tradiționalul “La mulți ani!”.
Aceleași gânduri bune și urări de sănătate îi dorim și echipei dv., iar agricultorilor, și nu numai, un an spornic și recolte bogate!
Victor Vătămanu
