Evoluția climei din ultima perioadă (deceniul 2001-2010) a scos în evidență modificarea principalilor parametri meteorologici. Tot mai des se pune întrebarea: s-a modificat radical clima de pe teritoriul balcanic, ca urmare a activitații industriale și a modificărilor la nivel global ale climei?
Va influența încălzirea globală acest fenomen și dacă da, atunci România va avea doar două anotimpuri, primavară-vară și toamnă-iarnă?
Răspunsul la aceste întrebări este departe de a fi formulat, deoarece aceste modificări nu pot surveni într-o perioadă relativ mică și ele reprezintă suma unor factori deosebiți, nu numai cei de climă.
Anomaliile vremii, precum și dezastrele naturale intervenite în ultimul deceniu la nivel global demonstrează că este posibil a se intra într-o nouă eră climatică. Gruia Ursu (2003) arăta că „seceta și defrișările masive amenință grav viața și existența biocenozelor pentru 1,2 miliarde de oameni”. Putem sta nepăsători la o asemenea previziune sau căutam, în amănunt, cauzele reale ale acestui posibil proces? În același timp, companiile de asigurări au estimat că în ultimii 50 de ani marile catastrofe naturale au cauzat pierderi economice de peste 960 de miliarde de dolari.
Consultând datele climatice înregistrate în ultimul deceniu, putem aprecia că acesta a fost „cel mai fierbinte deceniu” până în momentul actual. Se pune firesc întrebarea: când a început acest proces și dacă el putea fi controlat și dirijat?
Putem considera că inventarea mașinilor cu aburi (ceea ce a deschis epoca industrializării globale), mai târziu apariția motoarelor de tip Diesel, a constituit prima sursă de poluare masivă. La ora actuală, dezvoltarea intensivă și uimitoare a industriei, defrișările necontrolate, experiențele nucleare și reactivarea activității vulcanice determină o creștere necontrolată a poluării mediului, iar ca prim efect al acesteia se înregistrează fenomenul de seră. Mircea Amăriucăi, directorul Centrului Meteorologic Moldova, afirma că „de-a lungul evoluției Terrei s-a constatat o anumită ciclicitate a fenomenelor meteorologice extreme.
Conform cercetărilor americane, s-a dovedit că până la nivelul anului 1950, ciclicitatea avea loc la un interval de circa 33 de ani. După această perioadă însă, intervenția umană în natură a generat dezechilibre grave”.
Rapoartele Organizației Meteorologice Mondiale precizează că temperatura medie globală ar putea crește cu 1,4 până la 5,8 grade Celsius, în intervalul cuprins între anul 2000 și 2100, ceea ce este fără precedent, adică rata de creștere dintr-un singur secol nu s-a înregistrat în ultimii 10.000 de ani.
Pornind de la aceste date, specialiștii moldoveni au publicat, în anul 2000, lucrarea „Schimbarea climei – cercetări, studii și soluții”, care tratează, în amănunt, cauzele și efectele modificărilor climatice, ceea ce a permis să se elaboreze anumite previziuni cu privire la evoluția climatică a Europei de Sud-Est, inclusiv a României.
Pentru toate schimbările de mediu, principalul vinovat este omul, care, în ciuda folosirii unor tehnologii performante pentru asigurarea de energie, revine la folosirea ca materie primă a combustibililor fosili în proporție de peste 90%. Deoarece rezervele de combustibili lichizi sunt limitate, în multe țări (printre care și România) s-a revenit la folosirea carbunelui, un mare agent poluator. Mașinile de transport adaugă un grad la temperatură generală planetei, deoarece numărul de mașini (în special autoturisme) s-a dublat, ceea ce a dus la creșterea poluării. Amăriucăi afirma că „de la erupțiile vulcanice până la experiențele nucleare și războaiele din Iugoslavia sau Irak, totul contribuie la schimbarea climei. Iar omul este, fără îndoială, cel care distruge”.
Un alt factor de presiune asupra mediului românesc îl constituie așezările umane, care, datorită faptului ca populația României aproape s-a dublat, dar procentul locuitorilor de la sat a rămas aproape constant, devin poluatori de categorie grea, în primul rând pentru că trebuiesc încălzite. Nicolae Peiu afirma că „nu se poate spune că România este un factor poluator masiv, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Sunt probleme foarte mari din cauza defrișărilor masive, iar față de Uniunea Europeană avem suprafețe împădurite mult mai mici”. Efectul creșterii temperaturii se va observa, în primul rând, atunci când nivelul ghețarilor și calota glaciară vor scădea iar în următorii 100 de ani se va produce o creștere a nivelului mării cu aproximativ 80 de centimetri, ceea ce va duce la inundarea tuturor orașelor și a câmpiilor de litoral.
De asemenea, creșterea cantităților de precipitații va genera inundații și alunecări de teren pe suprafețe mari, caz în care se poate afla și România. Efrem Mitul considera că „este de așteptat o intensificare a alunecărilor de teren în acest secol și că, alături de zonele deja afectate, vor apărea alte suprafețe expuse unui asemenea risc”.
Cele mai covârșitoare efecte ale încălzirii globale le constituie schimbările florei și ale faunei la nivel de areal. Privitor la acest aspect, Godwin Obasi afirma că „în unele zone nordice, sezonul de creștere a plantelor s-a prelungit cu 11 zile, păsările își depun ouăle primăvara timpuriu, iar în Peninsula Antarctică vegetația este mai bogată”, toate acestea fiind semnale ale unor transformări semnificative ale naturii. Pentru regiunea Europei de Sud-Est (zonă în care se află și România) se constată și o schimbare a florei, în sensul că are loc o uscare în masă a salcâmului și a ulmului, în timp ce stejarul și mesteacănul produc semințe care nu mai au capacitate de germinare. Tatiana Izverskaia considera că „este pronosticată o micșorare a numărului de plante rezistente la frig și o invazie a florei de tip sub-mediteraneean, în special a ierburilor”.
Trebuie amintit că și fauna va suferi modificări majore. Cercetările din ultimii ani au demonstrat că efectivele de specii răpitoare s-au redus de circa 10 ori, în timp ce păsările insectivore au scăzut de circa 5 ori. Este posibil ca în Europa de Est să crească numărul de mistreți, urși și vulpi, dar și să apară animale precum antilopa de saiga, marmota, castorul sau elanul. La nivelul zootehniei, se poate declanșa un fenomen nedorit, respectiv o scădere drastică a numărului de porci și de vaci și o creștere masivă a efectivelor de oi și capre. Cercetătorii afirmă și avertizează asupra dezvoltării unor culturi de bacterii și virusuri, atât în rândul animalelor, cât și la nivelul omului.
În acest sens, Amăriucăi afirma că „au apărut devieri genetice ale virusurilor și organismelor unicelulare, devieri care nu mai pot fi controlate, ceea ce va determina apariția unor boli pentru care obținerea unui tratament este aproape imposibilă”.
Importante modificări se vor înregistra și în domeniul agriculturii. Andrei Palii a făcut unele predicții privind agricultura din Europa de Est, și anume: „Se vor micșora culturile de porumb și grâu cu circa 10-30%, iar în paralel se va extinde arealul pentru cultivarea plantelor anuale de tipul meiului, arahidelor și chiar a bumbacului”. În plus față de acestea, ploile masive vor decalcina solul, transportând spre adâncime elementele nutritive din îngrășămintele minerale.
Natura a atins un punct critic Toate fenomenele produse în ultimele decenii determină intrarea planetei într-o nouă eră climatică. Efectele, conform previziunilor specialiștilor, vor fi extrem de grave. Diminuarea recoltelor, implicit a stocurilor de hrană și dispariția habitatelor peștilor de apă rece vor fi dublate de creșterea vulnerabilității omului în fața bolilor și a epidemiilor. În zonele urbane, va crește stresul termic la căldură, care va afecta în special populația săracă.
Totodată, calitatea apei potabile și a aerului va continua să scadă, iar îngreunarea accesului la hrană va forța migrări masive ale populației.
Clima globală, procesele biologice, geologice și chimice sunt interconectate, iar modificarea oricăruia dintre aceste sisteme poate avea consecințe grave.
Poluarea modifică lanțul energetic din atmosferă, generând temperaturi ridicate, în această ecuație oceanele jucând un rol crucial. Astfel, creșterea temperaturii globale duce la topirea calotei glaciare și, automat, la creșterea nivelului oceanului planetar. În același timp, evaporarea unor cantități masive de apă generează furtuni și precipitații foarte mari. Masele de aer cald de deasupra continentelor încinse interacționează cu masele reci de apă evaporate din oceane și astfel rezultă furtuni distrugătoare și precipitații abundente. Circulația maselor de aer este puternic perturbată, unele zone din lume fiind lipsite de precipitații și supuse astfel aridizării.
Mircea Amăriucăi crede că „în prezent, cea mai viabilă soluție pentru stoparea schimbărilor climatice este renunțarea la sursele de energie convenționale și folosirea celor eoliene, mareemotrice sau atomice, care nu poluează atmosfera”.
Acum 10.000 de ani, pe teritoriul României vremea s-a încălzit, ghețarii s-au topit, iar Marea Neagră căpăta conturul actual, practic începea o nouă eră climatică, cea temperat-continentală, cu patru anotimpuri, care încă mai caracterizează teritoriul României. Dacă predicțiile specialiștilor se vor adeveri, este de așteptat ca, o dată cu încălzirea vremii, clima în România să capete tot mai multe însușiri submediteraneene. Mai exact, vor fi doar două anotimpuri, veri călduroase și ierni blânde.
Victor Vătămanu
