Prof. univ. dr. Ion Cristian Dumitriu, Universitatea din Pitești
Pregătirea terenului pentru plantare
Terenul destinat înființării unei plantații de viță-de-vie se parcelează, iar ulterior se curăță de toate resturile lemnoase rezultate din defrișarea plantațiilor vechi sau a unor arbori sau arbuști. Această lucrare de curățire a terenului se face cel mai adesea mecanizat, prin utilizarea unor pluguri speciale tractate de tractoare.
Pentru fertilizarea solului, pe terenurile pe care analizele agrochimice efectuate în vederea stabilirii nivelului de fertilitate au indicat o insuficiență în ceea ce privește prezența în profunzimea profilului de sol a elementelor nutritive, se vor administra îngrășăminte organice și chimice. Dintre îngrășămintele organice, se recomandă gunoiul de grajd. Îngrășămintele se răspândesc uniform la suprafața parcelei destinate înființării plantațiilor viticole și se încorporează în sol prin efectuarea lucrărilor de desfundat.
DESFUNDATUL TERENULUI
Este o lucrare de mobilizare a solului pe o adâncime care variază de la 60 până la 100 cm, în sensul schimbării straturilor de orizont care compun profilul solului.
Lucrarea de desfundat are ca scop mărirea capacității solului de reținere a apei, de a intensifica activitatea microbiologică din sol în vederea realizării condițiilor optime pentru creșterea și fructificarea viței-de-vie. Desfundatul terenului destinat cultivării viței-de-vie este recomandat de faptul că plantațiile viticole au o longevitate de 40-60 de ani. O lucrare obligatorie recomandată în tehnica pregătirii terenului este semănatul suprafeței cu Focelia sp., plantă care conține în rădăcinile sale o substanță nematofugă, care ajută la eliminarea eventualilor nematozi din sol.
După înflorirea plantei, aceasta se va cosi și se va lăsa ca mulci pe suprafața solului până în momentul efectuării arăturii de toamnă, când va fi încorporată în sol la adâncimea de 18-20 cm.
PICHETAREA TERENULUI
Pichetarea este o lucrare care constă în fixarea pe teren a locului pe care îl va ocupa fiecare viță-de-vie. Denumirea de pichet provine de la faptul că locul fiecărei plante se marchează cu un țăruș denumit pichet. Înainte de efectuare pichetării se vor stabili distanțele de plantare dintre rândurile de viță-de-vie, respectiv dintre plante pe rând, orientarea rândurilor, precum și sistemul de pichetaj. În vederea stabilirii distanțelor dintre rândurile de viță-de-vie și dintre butuci pe rând se va ține cont de condițiile ecopedoclimatice din zona în care se înființează plantația, precum și de vigoare, astfel încât din distanțele alese să se realizeze un spațiu de nutriție optim pentru desăvârșirea proceselor de creștere și fructificare, respectiv un volum edafic util individual optim. Astfel, în condițiile unui sol și ale unor terenuri mai puțin fertile, a căror vocație pentru viticultură nu este favorabilă, distanțele de plantare vor fi mari, astfel încât prin sistemul radicular al plantei să se poată explora un volum mai mare de sol. La stabilirea distanței dintre rânduri se va ține seama și de cerințele plantei față de panta terenului, direcția rândurilor, nivelul precipitațiilor, indicatorii climatici.
–Pichetajul în pătrat
În cadrul acestui tip de pichetaj, distanța dintre rândurile de viță-de-vie este egală cu distanța dintre plantele de viță-de-vie de pe rând.
–Pichetajul în dreptunghi constă în faptul că una dintre distanțe este mai mare.
–Pichetajul în rânduri duble
Acest tip de pichetaj vizează prezența a trei tipuri de distanțe: distanța dintre rândurile perechi va fi cea mai mare, distanța dintre butuci pe rând, distanța dintre rândurile care alcătuiesc perechea rândurilor respective.
–Pichetajul în chinconz
Acest tip de pichetaj presupune că distanța dintre rânduri este mai mică, iar butucii rândului doi sunt situați în dreptul mijlocului distanței dintre butucii primului rând. În funcție de panta terenului și de amenajările antierozionale executate anterior plantării, pichetajul poate fi: pe curbe de nivel, în cazul terenurilor neamenajate în terase; în prelungirea plantațiilor vechi, în situația în care plantația nouă se înființează alături sau în prelungirea uneia vechi; pe terase, în situația în care rândurile se orientează de-a lungul teraselor.
Nicoleta Burtan
