Inițiative strategice propuse de Clubului Fermierilor Români la Forumul Național „Viitorul Agriculturii”

​La începutul lunii, Clubul Fermierilor Români a organizat la București Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii, la care au invitat lideri guvernamentali, fermieri antreprenori, reprezentanți ai mediului financiar, academic și ai industriilor conexe. La eveniment s-au pus în discuție patru inițiative strategice pentru agricultura noastră care vizează consolidarea competitivității sectorului, creșterea rezilienței climatice, reformarea mecanismelor de finanțare și accelerarea digitalizării.

​„Agricultura României se află într-un moment critic, în care riscurile sistemice, deficitul comercial, lipsa capitalizării și presiunea multi-crizelor nu mai pot fi abordate fragmentat. Avem nevoie de o transformare profundă, bazată pe politici publice integrate, viziune pe termen lung și asumare politică transpartinică. Clubul Fermierilor Români propune un nou model de dezvoltare a ecosistemului agroalimentar, care să pună în centru oamenii, tehnologia și cooperarea reală între sectoare. Este momentul să construim o Politică Agricolă Integrată a României, ca pilon de siguranță națională și de competitivitate economică durabilă. Fermierii români pot deveni furnizori de securitate alimentară, dar doar dacă li se oferă un cadru stabil, predictibil și orientat către investiții, inovare și generația tânără”, a spus Florian Ciolacu, director executiv CFRO în deschiderea evenimentului.
 
Președintele României Nicușor Dan a salutat și el inițiativa Clubului Fermierilor de a propune o strategie integrată pentru agricultură:
”Este exact genul de abordare pe care statul român trebuie să o sprijine activ: un model de colaborare între administrație și zonele reale de competență economică și tehnologică. Agricultura nu mai poate fi tratată ca o anexă bugetară – ea este o miză strategică pentru securitatea națională și pentru dezvoltarea sustenabilă a României.”
 
Integrarea și competitivitatea lanțului valoric agroalimentar, prima temă abordată, este o inițiativă prin care se urmărește echilibrarea balanței comerciale agroalimentare, reducerea deficitului pe produse procesate și consolidarea parteneriatelor între producători, procesatori și retaileri. Obiectivul este ca România să devină un actor regional relevant prin produse agroalimentare de calitate, cu valoare adăugată ridicată.
Călin Costinaș, director general adjunct Profi este de părere că una dintre cauzele majore care au dus la deficitul comercial de azi este faptul că ”am apăsat pe niște pedale” greșit: creșterea salariului mediu într-un ritm mult mai accentuat decât producția internă, adică atunci când avem bani, consumăm, dar din importuri. Aici este cauza principală a deficitului. Faptul că avem o creștere mare a PIB-ului schimbă consumul și piața radical: înseamnă că oamenii și-au schimbat modul de a cumpăra, dar nu a crescut producția și nici productivitatea internă. Creșterea puterii de cumpărare va pune presiune și mai mare pe deficitul comercial, iar dacă nu producem, dar consumăm, deficitul se va adânci.
Când stimulezi consumul, dar tu nu ai producție internă, de fapt stimulezi economia altor țări. Diferența nu o face potențialul, ci strategia. Fără o coordonare reală între fermieri, procesatori și retaileri, riscăm să rămânem o piață de desfacere, nu un actor competitiv în lanțul agroalimentar european.”
În intervenția sa, Dacian Cioloș, fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a mai punctat un aspect important al banilor europeni: faptul se vorbește mult despre un grad mare absorbție, ”dar nu am auzit discuții despre impactul acestor fonduri, de calitatea absorbției. I-am adus în economie, dar în ce s-a investit și cât de eficiente au fost cu adevărat investițiile în capacitatea de producție, și mai ales de procesare de produse cerute de piață? Degeaba vrem să ne apărăm obiectivele, dacă nu le avem definite”, a mai subliniat el.
Tot în acest context, Robert Arsene, consultant CFRO, a adus în discuție ideea de dezvoltare regională a lanțului valoric alimentar.
”Trebuie să luăm în calcul nu doar autoritățile centrale, ci și cele locale, în care absolut toți actorii implicați în lanțul agroalimentar își desfășoară activitatea. Dezvoltarea unor branduri este o unealtă prin care putem pune în practică o strategie, dar discutăm și de necesitatea specializării eficiente a IMM-urilor de pe lanțul agroalimentar, astfel încât să devină cunoscute la nivel regional (care poate însemna și extrafrontalier) și național.
Propunem o alocare țintită a resurselor către acele IMM cu potențial mare, care să fie nucleul dezvoltării regionale și să atragă companii în dezvoltare; de asemenea, politica de dezvoltare sectorială ce revine autorităților să pornească de la resursele reale și avantajele competitive pe care le avem. Sunt doi piloni pe care îi propunem: un fond de investiții național care să investească în aceste IMM-uri în jurul cărora să vină altele. Acest fond are nevoie de un parteneriat public privat, precum și de capital de la finanțatori privați. Al doilea pilon: crearea unor firme comerciale de marketing la nivel local, de asemenea prin parteneriat public privat, cu management privat, firme care să facă partea de consumer-marketing și brand-management pentru branduri regionale, ca interfață între companiile locale și retaileri.”
 
Ca reprezentant al unei companii care susține fermierii prin inputuri, Patricia Știrbu președinte Summit Agro, a subliniat că fără aceste produse pentru culturi ”nu putem vorbi de producții consistente și sănătoase. Sectorul agricol are nevoie de susținere și protecție, pentru că spre deosebire de alte industrii, investițiile nu pot fi aplicate oricum și oriunde.” A pus accent pe câțiva piloni în acest proces: Inovația și tehnologia în care și compania Summit Agro este implicată, și ”avem nevoie de parteneriate prin care să producem inputuri și în România”, a mai spus președintele Summit Agro. Alte elemente necesare sunt Sustenabilitatea și educația, și Parteneriatele. ”Viitorul agriculturii este în mâinile noastre și va fi așa cum îl așternem pentru generațiile următoare. Dragi fermieri investiți în tehnologie și educație. Guvernanți, dezvoltați politici care să susțină economia locală”, au fost îndemnurile ei.

​A doua temă, Finanțare multianuală publică și privată adaptată nevoilor agriculturii moderne, abordează necesitatea unui cadru financiar coerent, care să alinieze fondurile publice (naționale și europene) cu resursele financiare private, în vederea susținerii investițiilor în infrastructură agricolă, integrarea fermelor și procesarea agroalimentară. Sunt vizate instrumente noi, precum fonduri de investiții tematice, sisteme de garanții și credite pe termen lung pentru achiziționarea terenurilor. România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din UE – peste 11 miliarde de euro, în contextul unui sector perceput drept riscant și subfinanțat. Soluțiile propuse vizează investiții strategice în procesare, irigații, depozitare și tehnologii inteligente, alături de garanții, obligațiuni verzi și parteneriate cu sistemul bancar.
Jabbar Kanani, Președinte Agricover crede că problema de bază nu este lipsa de finanțare, ci ar trebui văzut, din sursele existente, ce putem folosi. El a subliniat necesitatea debirocratizării trecerea de la creditele bancare clasice la fonduri de investiții și piața de capital, spunând că ”astăzi, circa 70% din finanțare vine din credite bancare garantate, iar fondurile de investiții aproape că lipsesc. În economiile mai dinamice din regiune, motorul principal al dezvoltării îl reprezintă fondurile mixte public-private, care aduc bani flexibili, guvernanță, strategie și rețele de parteneri. Polonia și Ungaria arată că modelul funcționează: statul contribuie cu 30–50% din capital, iar sectorul privat multiplică investiția de 2–3 ori. Rezultatul? Companii locale competitive și balanță comercială pozitivă.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, după ce a expus viziunea ministerului și ceea ce și-a propus echipa sa în privința finanțării și accesului mai facil la bani pentru fermieri, nemulțumirea sa față de sistemul bancar din România și dorința de a oferi credite pentru capital de lucru pe 10 ani au iscat discuții cu reprezentanții mediului financiar, care l-au contrazis în câteva aspecte.
Jabbar Kanani a punctat că băncile din România nu lucrează singure, că nu sunt doar ele de vină și că trebuie găsite și alte instrumente de lucru. La fel și Ștefan Buciuc director BCR, a spus că deciziile anului trecut și ratingul de țară se reflectă în dobânzile pe care țara noastră le plătește.
”Mediul privat nu poate plăti o dobândă mai bună decât cea a țării, pentru că sunt legate. Poți fi nemulțumit, înțeleg. Dar și sistemul bancar are așteptări de la sistemul public. A vorbi despre deficit nu este constructiv, ci despre relansare economică. S-a cheltuit mult, fără ca economia să fie vreodată o prioritate, în mai multe guverne”, a spus reprezentantul BCR.
Cristian Nacu, reprezentant IFC (parte din Banca mondială care finanțează mediul privat) a pus accent pe planurile pe termen lung și finanțarea strategică multianuală, pentru că ea trebuie să fie previzibilă, și adaptată schimbărilor. Ca o replică la nemulțumirea ministrului Barbu, Alina Toma, director general FGCR a arătat că sistemul bancar a finanțat fermierii. Pe de altă parte, ”s-a pus problema unei piețe bancare echilibrate fără granturi sau subvenții, dar asta în condițiile în care un fermier român poate avea credite în condiții egale cu altor fermieri din UE”, a subliniat ea.
Adrian Chesnoiu, director general AFIR, mai optimist, crede că oricum ”mecanismele clasice de creditare își vor mai pierde din pondere, dacă ele sunt corelate cu alte instrumente, iar noi trebuie să identificăm modalitatea concretă prin care să ne pregătim pentru aceste noi instrumente”.

​Sistemul național de gestiune a riscurilor de mediu-climă și stabilitate economică a fermelor
În contextul creșterii incidenței riscurilor climatice, această inițiativă propune dezvoltarea unui cadru public-privat pentru gestionarea integrată a riscurilor agricole. Se discută despre implementarea unui mecanism național de asigurare climatică, susținut de toți fermierii activi, care să protejeze capitalul agricol românesc împotriva pierderilor sistemice.
„Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. În doar patru ani, fermierii au pierdut peste 29 de milioane de tone de producție din cauza secetei – o sumă care reflectă nu doar fragilitatea sistemului agricol, ci și vulnerabilitatea noastră în fața schimbărilor climatice. În același timp, doar 29% din suprafața agricolă este asigurată, ceea ce înseamnă că 7 din 10 hectare sunt complet expuse. Într-un asemenea context, vorbim despre o urgență economică, nu doar agricolă. Este momentul ca riscurile climatice să fie tratate ca o prioritate strategică națională”, a susținut Georgiana Rusu, director executiv Broker de Asigurare CFRO.
 
Ultima temă, Programul Național pentru Digitalizarea Agriculturii, lansează un plan național de digitalizare, cu accent pe formarea de specialiști, adoptarea tehnologiilor inteligente și consolidarea unui centru de suport național pentru fermele care implementează tehnologii digitale de optimizare. Acest demers este esențial pentru creșterea eficienței, trasabilității și sustenabilității activităților agricole.
„Doar 0,03% din fermele din România au beneficiat de programe guvernamentale dedicate digitalizării – un procent care reflectă perfect decalajul tehnologic față de alte economii europene. În același timp, fermierii se confruntă cu costuri de producție tot mai mari, riscuri climatice crescute și lipsă acută de forță de muncă specializată. În acest context, digitalizarea nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială pentru supraviețuirea și competitivitatea fermelor românești. Investițiile în tehnologii agricole inteligente – de la drone și senzori IoT, la soluții AI pentru decizii operative – pot genera economii de inputuri de până la 20% și o creștere a randamentului cu peste 30%. Dar nicio tehnologie nu funcționează fără oameni pregătiți. De aceea, formarea de specialiști în informatică agricolă este o urgență națională”, au arătat Oana Mihai Florea, coordonator Grup Legislație Drone și Matei Titianu, Președintele Thinktank-ului.
Toate ideile lansate și dezbătute la acest forum vor deveni teme de lucru și strategii care vor fi aduse la cunoștință nu doar fermierilor, ci mai ales autorităților, de a căror implicare este nevoie mai mult ca oricând.  
 
Roxana Drăghici