Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL) impreună cu MC Marketing a organizat în perioada 2-4 aprilie 2009, la Poiana Brașov, cea de-a II-a ediție a expo-conferinței internaționale din industria laptelui – Interlacta.
Interlacta, un bun prilej de comunicare, facilitează întâlnirile principalelor verigi din lanțul industriei laptelui, producători și asociații de producători, procesatori, furnizori de echipamente pentru producători și procesatori, retail-eri, autorități din România, dar și din celelalte țări ale Uniunii Europene. În paralel cu conferința, s-a desfășurat și o expoziție de produse lactate cu participanți din țară si din străinătate – Bulgaria, Ungaria, Germania, reprezentanți din cadrul Ambasadei Danemarcei.
În deschiderea oficială, Corina Mareș, director MC Marketing, spera ca „la această ediție să nu rămână întrebări fără răspuns”. Dl președinte APRIL, Ioan Dîrzu, a precizat ca „am ajuns la cea de-a II-a ediție a târgului Interlacta și putem spune că avem deja o tradiție. Tradiție ce o putem concretiza printr-un număr mare de participanți. Interlacta de anul acesta gravitează în jurul conceptului de calitate. Vom dezbate împreună cele mai spinoase probleme ale procesatorilor: calitatea laptelui materie primă și prețul produsului lapte materie primă. Se vor dezbate probleme legate de structura de ferme la nivel național și forme de sprijin pe care le va asigura Guvernul României, despre administrarea cotei de lapte, dar și despre piața produselor lactate”.
Analiza industriei laptelui 2008 și previziuni pentru anul 2009
A fost făcută retrospectiva anului 2008 din punctul de vedere al prețurilor, care au pornit în luna ianuarie 2008 de la 0,37-0,38 euro, ajungându-se anul acesta în ianuarie la 0,28-0,29 euro, în mod special pentru laptele provenit din import, cu o concentrație de 3,7% grăsime. În luna martie a.c., prețul laptelui a ajuns la aproximativ 0,2 euro.
Într-o situație de criză ce se anunță a fi nici scurtă, și nici ușoară, dl președinte APRIL Ioan Dîrzu susține că „ar trebui să facem front comun, atât procesatorii, cât și producătorii. Noi procesatorii ne confruntăm cu reale dificultăți: supermarketurile, scăderea vânzărilor.”
Referitor la capitolul laptele materie primă, dl Dirzu precizează că „în 2008 s-a ajuns la nivel național de 60% pentru lapte conform și 40% – lapte neconform.
S-a constatat că a scăzut numărul exploatațiilor, în special al celor care au 2-3 capete, dar, în schimb, a crescut numărul fermelor cu capacitate mare de animale și cu cantități semnificative de lapte. Laptele procesat în România este de 1,3 miliarde de litri, iar membrii APRIL procesează din această cotă 85%. 1,9 miliarde de litri reprezintă vânzările directe. Solicităm instituțiilor statului o conversie sustinută a laptelui în vânzări directe în livrări. Va trebui ca până în 2015 să avem proporția din țările europene, adică 90% livrări și 10% vânzări directe.”
Dacian Cioloș, fost ministru al Agriculturii, a amintit încă de la începutul discuțiilor că „formele de sprijin sunt de două categorii: ajutor de stat – formele de sprijin existente în România înainte de aderarea la UE și care au putut fi menținute până în acest an și cea de-a doua categorie, ce va continua după 2009 este acea subvenție pe cap de animal pentru producătorii de lapte, vaci sau juninci de minimum 6 luni și minimum trei capete pe exploatație.“ Directorul direcției de zootehnie din cadrul MAPDR, dl Ion Roșu, a discutat despre susținerea producătorilor de lapte în anul 2009. „Din sprijinul total acordat zootehniei, 52% merge în sprijinul sectorului bovinelor. Principalele forme de sprijin sunt: un leu/analiză pentru efectuarea analizelor produselor alimentare; acest sprijin se adresează asociațiilor de crescători de animale, în vederea realizării unei evaluării corecte a geneticii de animale, 10 lei/cap pentru elaborarea și susținerea sistemului informatic, controlul oficial al producției de lapte; cea mai ieftină metodă de creștere a producției este ameliorarea genetică a animalelor. Cei 3.000 lei vechi pentru litrul de lapte, numai pentru laptele conform din punct de vedere igienic. Ne dorim cu toții ca, după perioada de tranziție, o parte cât mai mare din laptele din România să fie conform. 1.000 lei/cap pentru susținerea în testare a masculilor de reproductive, este iarăși o măsură venită să întărească genetic populațiile de animale din țară. O altă măsură: achiziția de containere de conservare a materialului genetic – 3.500 lei/container. 7,5 lei/cap pentru asociațiile acreditate care conduc registrele genealogice. Valoarea sprijinului pe exploatația de bovine va rămâne ca și anul trecut, de 49,5 lei/cap. 7 lei/doza de material seminal achiziționat de asociațiile crescătorilor de animale, realizat prin programul de ameliorare a vacilor din populație.
Măsuri prin Programul Fermierul: achiziția de animale de reproducție este sprijinită cu 50% pentru proiecte cu valoare până la 110.000 euro cu TVA inclusă pentru achiziționarea de juninci, o singură populare a fermei, și care nu depășesc 2.100 de euro cu TVA inclusă.”
George Petrișor, Danone România, a atras atenția asupra unei probleme reale: „Plecând de la realitatea că Ministerul Agriculturii subvenționează sectorul lapte, progresul se simte de câtiva ani. Procesul însă este lent și doresc să întreb dacă nu cumva am folosi aceste subvenții la investițiile în fermă, dacă am folosi acest buget pentru stimularea investițiilor în fermă, răspunsul la business ar veni mult mai repede și mai eficient.“
Răspunsul a fost dat de dl Dacian Cioloș: “Dacă ar fi doar decizia statului român, s-ar putea aborda problema din punctul acesta de vedere, să subvenționam mai mult investițiile, dar am intrat în UE și trebuie să folosim niște instrumente și mecanisme care nu sunt întotdeauna adaptate la situația de fapt din România. Subvenția decuplată pe cap de animal sau pe hectar se aplică la toate statele membre.
Nu putem face altfel decât sunt regulile comunitare. Subvenția din fonduri ale bugetului european va crește și, în același timp, va scădea subvenția din bugetul național.”
Întreaga industrie alimentară este într-o situație dezastruoasă, ca și situația din industria laptelui. Nu avem raport egal cu fermierii europeni (8.000 lei/litru în Polonia). O soluție ar fi ca subvenția să fie egală sau statul să facă o politică „protecționistă”. Ar fi oportun să se facă la nivelul național o politica în care românii să fie sensibilizați să consume produse românești, ar putea fi o soluție eficientă pentru sprijinirea producătorului român”, a precizat dl Marcel Boros.
„Spre deosebire de oi și de capre, la vaci anul 2008 rămâne an de referință. Cu câte animale a intrat fermierul în sistem și a primit subvenție, cu atâtea o să încheie; asta înseamnă decuplarea subvenției de producție. Dacă la oi și la capre, în fiecare an se ia în considerare efectivul de animale din fermă, la vaci, dacă fermierul a avut anul trecut 50 de vaci și anul acesta are 60, anul acesta va primi subvenție tot pentru 50 de vaci, iar dacă fermierul a avut anul trecut 40 de vaci și anul acesta are 20, anul acesta va primi subvenție tot pentru 40 de capete, atât timp cât își menține producția de lapte”, a mai adăugat dl Dacian Cioloș.
Decernarea premiilor pentru concursul de degustare
Lansat în 2008, concursul de degustare din cadrul expo-conferinței Interlacta a continuat și anul acesta să decerneze premii de excelență produselor lactate fabricate în România. Astfel, în perioada 2-3 aprilie, la Poiana Brașov a avut loc concursul de degustare a produselor lactate pentru mai multe categorii, dintre care lapte, iaurt, smântână și brânzeturi. Condițiile de participare au fost comunicate din timp participanților, iar dintre cele mai importante amintim: produsele trebuie să fie fabricate și vândute în România, produsele trebuie sa provină din producția de serie a producătorului, produsele intrate în concurs trebuie să se încadreze în parametrii categoriei la care concurează, societatea producătoare trebuie să fie persoană juridică română și să dețină avizele sanitar-veterinare conform legislației românești și europene.
Membrii juriului care au departajat mostrele de produse lactate au fost Daniela Paraschiv, reprezentant Chr Hansen, Lucian Elisei, reprezentant Departamentul de Cotă de Lapte zona Brașov, Arghir Ilea, reprezentant Fundația pentru Controlul și Calitatea Laptelui, Cristian Butnariu, reprezentant Lacta Giurgiu, și George Grecu, președintele juriului, reprezentant Napolact. Aceștia au testat, prin metoda „blind test”, 18 categorii de produse, punctajul acordat fiind între 1 și 10.
Pentru cele 18 categorii de produse, câștigătorii au fost:
1. Lapte UHT grăsime 1-2%:
Prodlacta Lapte de la Munte 1,5% grăsime – PRODLACTA 2. Lapte UHT grăsime 3-4%:
Prodlacta Lapte de la Munte 3,5% grăsime – PRODLACTA 3. Lapte pasteurizat grăsime 1-2%:
Lapte Zuzu 1,5% grăsime – ALBALACT 4. Iaurt din lapte de vacă grăsime 2-4%: Iaurt gras 3,8% grăsime – PRODLACTA 5. Sana: Sana Zuzu 3,6% grăsime – ALBALACT 6. Kefir: Chefir Covalact 3,3% grăsime – COVALACT 7. Brânză burduf: Brânză Burduf – LACTATE HARGHITA 8. Brânză proaspătă: Prodlacta – Brânză proaspătă de vaci – PRODLACTA 9. Cottage cheese din lapte de vacă:
Prodlacta – Brânzica Delicia – PRODLACTA 10. Telemea din lapte pasteurizat de vacă: Unichim 11. Telemea din lapte pasteurizat de oaie: Telemea de oaie – GRUP LADORNA 12. Cașcaval tip Dalia: Cașcaval Dalia de Albalact – ALBALACT 13. Cașcaval tip Vidraru: Brânza aperitiv Hârlau – LACTATE HARGHITA 14. Brânză topită: Brânză topită cu smântână – GRUP LADORNA 15. Smântână grăsime între 12 și 15%:
Smântâna mea fină – TRD TNUVA ROMÂNIA 16. Smântână peste 15%: Smântâna mea bogată – TRD TNUVA ROMÂNIA 17. Unt: Unt superior, 80% grăsime – COVALACT 18. Brânzeturi maturate – Cedar:
Matured Cedar – PRODLACTA
Simona Munteanu
