Interes pentru practicarea agriculturii conservative

​Din cauza condițiilor climatice dificile, tot mai mulți fermieri își îndreaptă atenția spre agricultura conservativă. Adaptarea tehnologiilor și realizarea unor practici prietenoase cu solul și mediul înconjurător îi ajută să facă față provocărilor actuale. Totodată, îmbunătățirea calității solului se află printre preocupărilor fermierilor deoarece reprezintă principala resursă pe care o au la dispoziție pentru a continua să producă și avea un business viabil.

​Trecerea către agricultura conservativă implică renunțarea arăturii și efectuarea unor lucrări care nu sunt agresive cu solul și nu perturbă orizonturile de sol.
 
Gheorghe Gurlui, administrator al Agri-Sol din localitatea Belciugatele, județul Călărași, exploatează o suprafață de 1.300 hectare și practică agricultura regenerativă, a renunțat la arătură și este înscris într-un program care sprijină sechestrarea carbonului în sol.
Astfel de programe, care încurajează implementarea practicilor agricole sustenabile, sunt atractive pentru fermieri deoarece, în urma eforturilor depuse pentru a aduce beneficii solului și mediului înconjurător, primesc credite de carbon pe care le pot valorifica pe piața voluntară și obține venituri suplimentare.
Eforturile depuse de fermieri se traduc și prin investiții în tehnică agricolă care se pretează pentru acest tip de agricultură.
Fermierul călărășean dispune de utilaje necesare pentru efectuarea lucrările minimum și no-tillage, care permit reducerea numărului de treceri pe teren și a consumului de combustibil.
În parcul tehnic din fermă se află, printre altele, o semănătoare model Focus de la Horsch care poate să semene în teren semipregătit și nepregătit și dispune de echipamentul pentru semănat porumb. Această mașină poate să administreze îngrășăminte chimice pe adâncimi diferite de lucru.
 
O nouă achiziție realizată în ferma Agri-Sol este un cultivator în benzi, modelul StripCat, de la producătorul Agrisem.
„Am achiziționat acest utilaj de la firma NIK, care ni l-au prezentat în urmă cu doi ani și ne-a plăcut cum lucrează.
Urmăresc demult sistemul de lucrări în benzi iar acest utilaj ne-a trezit interesul pentru că este evoluat, performant și asigură o presiune mare pe secții. Mai mult, prețul de la acel moment era unul avantajos pentru că era un utilaj de încercare.
În cadrul fermei am renunțat să mai efectuăm lucrări grele, respectiv arătura, discuirea adâncă etc.
Cu StripCat nu deranjăm prea mult solul, facem o mai bună conservare a acestuia pentru că nu mai întoarcem brazda, nu expunem straturile de sol inferioare la acțiunea factorilor externi și, desigur, rezultă și o economie de motorină.
Reprezentanții NIK afirmă că această economie se ridică la cca 30%.
Vrem să practicăm o agricultură conservativă pentru a păstra calitatea solului. În plus, noi avem un program pentru sechestrarea carbonului în sol și multe lucrări nu sunt permise, de exemplu nu trebuie să depășim o anumită adâncime de lucru.
Pentru obținerea creditelor de carbon colaborăm cu Agreena.
Utilajul StripCat pe care îl avem în fermă are 8 rânduri, la o distanță de 70 cm și urmează să-l mai adaptăm: poți să îi pui o secție de semănat sau fertilizat.
Noi îl operăm cu un tractor marca John Deere de 250 CP. Anul acesta, jumătate din suprafața ocupată cu floarea-soarelui am semănat-o în benzi făcute cu StripCat.
 
În această toamnă, vreau să încerc pentru prima dată să semăn rapiță în benzi, la o distanță de 70 cm. Voi încerca această tehnologie, pentru început, pe o suprafață de 100 de hectare.
Tehnologia strip-till este una intermediară între cea convențională și no-till, și probabil ne vom îndrepta spre sistemul fără lucrări ale solului dacă condițiile ne vor impune.
În toate tehnologiile urmărim, în principal, ca în sol să avem umiditate corespunzătoare și cum seceta este din ce în ce mai prezentă, prin arătură nu facem decât să înrăutățim lucrurile: rupem plugul, avem consum mare de motorină, distrugem viața microbiană din sol, evaporăm apa etc.
Noi trebuie să conservăm solul. Cum facem asta? Prin lucrări minim invazive”, a afirmat fermierul Gheorghe Gurlui.
 
Ana Ioniță