Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) și MC MARKETING au organizat în perioada 10-12 aprilie 2008, la Poiana Brașov, Expo-Conferința Internațională din Industria Laptelui.
Evenimentul INTERLACTA, care a avut ca motto „E timpul să găsim răspunsurile împreună“, își propune să devină o platformă dinamică de comunicare pentru întreg sectorul laptelui, facilitând întâlnirea principalelor verigi ale industriei, de la producători, procesatori, furnizori de echipamente și utilaje de profil până la autorități și specialiști din România și din alte țări europene. Pe parcursul celor trei zile au avut loc discuții în plen, workshop-uri, conferințe de presă, prezentări de produse și servicii, concursuri de produse și decernarea premiilor INTERLACTA 2008.
Cota de lapte – prezent și perspective Lucrarea a fost prezentată de domnul Lucian Elisei, directorul Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte.
Necesitatea introducerii cotei de lapte, implementarea și impactul introducerii sistemului au constituit un subiect de larg interes, din cauza surplusurilor de produse lactate: cantități de unt de peste un milion de tone; lapte praf degresat de peste un milion de tone. Cheltuieli bugetare mari: mai mult de 6 miliarde de euro, reprezentând peste 40% din cheltuielile agricole ale UE sau peste 20% din cheltuielile totale ale UE.
Ca alternativă – reducerea prețului cu peste 30%.
Prețul unui litru de cotă în diferite state membre
În diferite state membre, evoluția litrului de cotă, începând din anul 2007 până în prezent, a fost în descreștere în Olanda, Belgia, Finlanda și Republica Cehă; a stagnat în Austria, Germania, Franța și a fost în creștere în România, Ungaria, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda și Polonia.
Perspectivele sistemului cotei de lapte
Având în vedere că sistemul cotei de lapte va lua sfârșit în anul 2015, perioada de tranziție fiind flexibiliă, se vor eliminarea unele restricții, în scopul reducerii valorii cotei spre zero. Drumul parcurs de România trasează trei etape distincte: negocierea cotei – 2005; implementarea cotei de lapte 2006-martie 2007 și admistrarea primului an de cotă – 1 aprilie 2007-31 martie 2008.
Administrarea cotei de lapte în primul an de cotă 2007-2008 constă în gestionarea corespunzătoare a producției de lapte comercializate pe piață de producători și perceperea de taxe în cazul depășirii la nivel național a cantităților de cotă alocate. Pentru ca producătorul să poată comercializa pe piață laptele în cea mai avantajoasă formă are dreptul la facilităti: schimbarea cumpărătorului; conversia permanentă și temporară; vânzarea cotei; închirierea cotei; moștenirea cotei.
Important pentru următoarea perioadă
-La această dată, DACL transmite formularele de declarații anuale către producătorii cu vânzări directe pentru raportarea producției vândute pe piață.
-Termenul limită de primire a declarațiilor anuale de la producători este 14 mai 2008. În situația în care producătorii nu vor trimite declarațiile anuale, aceștia vor fi notificați, ulterior cota va fi reținută la rezerva națională.
Situația actuală în România
– numărul mare de vaci pe care le deține România (peste 1.700.000 de capete) a determinat o solicitare de cotă peste cantitatea alocată de UE, revenind o medie de 1.700 litri cotă pe cap de vacă – număr foarte mare de producători de lapte, atât cu cotă de livrări, cât și cu cotă de vânzari directe – număar mare de cumpărători de lapte – mărimea exploatației foarte mică (cea mai mică medie pe exploatație) – dispersia mare și accesibilitatea dificilă a exploatațiilor – media vârstei producătorilor de lapte înaintată – mentalitatea rigidă a producătorilor – producția de lapte, în mare parte nu corespunde standardelor de calitate impuse de către Uniunea Europeană
-Cumpărătorii de lapte vor primi datele privind situația finală privind cotele individuale de referință ale fiecărui producător arondat, în vederea întocmirii raportului anual.
-Cumpărătorii vor primi o aplicație pentru modul de calcul în situația anului bisect.
-Termenul limită de primire a raportului anual de la cumpărători este 14 mai 2008. În situația în care cumpărătorii nu vor trimite raportul anual, se vor lua măsurile legale prevăzute de legislația în vigoare.
– analiza laptelui crud pentru plată se face, de regulă, în laboratorul cumparătorului de lapte, fără posibilitatea de control a fermierului
Obiective pentru restructurarea sectorului până în 2015
Principalele obiective urmărite în scopul realizării unei restructurări rapide a sectorului laptelui sunt:
– scăderea numărului vacilor de lapte la un efectiv de aproximativ 700.000 de capete, mărime ce asigură fără probleme producția de lapte marfă la nivelul cotei repartizate – creșterea mărimii medii a fermelor – scăderea numărului de ferme cu 60% – prețuri interne crescute pentru fermieri – îmbunătățirea parametrilor de calitate a laptelui la nivelul standardelor UE – reducerea semnificativă a cheltuielilor pentru realizarea unui litru de lapte crud – stimularea tranzacțiilor de cotă de lapte între crescători, prin reducerea procentului de reținere la rezerva națională, de la 30%, spre un procent mai mic, care va fi negociat în cadrul grupurilor de lucru mixte
Influența genetică asupra calității laptelui
Dr. med. vet. Roman Mircea, cercetător științific principal I, dar și profesor universitar asociat, a discutat tema „Laptele – produsul integral obținut printr-un muls corect și neîntrerupt a unei femele în lactație, bine întreținută, bine hrănită și nesurmenată“. Au mai fost prezentate: Principalele pârghii de ameliorare a calității laptelui la producător, după F.
Seriyes; Relația între calitatea laptelui și conduita tehnologică din fermă (X.
Berthelet); Cauzele eliminării vacilor din efectiv; Conformația ugerului și numărul de celule somatice. În încheiere, a precizat că „a controla reproducția este egal cu a controla viitorul“.
Programul Național de Dezvoltare Rurală
Cornelia Harabagiu, secretar de stat în MADR, a precizat că vor fi organizate maximum șapte sesiuni lunare de depunere a proiectelor, dintre care șase în perioada martie-august 2008 și una de regularizare, în perioada noiembrie-decembrie 2008. Ca facilități financiare, PNDR conferă posibilitatea solicitării unui avans, în cuantum de până la 20%, din fondurile nerambursabile. Solicitarea se face la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Costurile generale ale proiectului sunt cheltuieli eligibile (taxe, arhitecți, ingineri și consultanți, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor necesare implementării proiectelor), astfel: maximum 8 (10)% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede și construcții, sau maximum 3 (5)% în cazul în care proiectul NU prevede realizarea construcțiilor.
Fondul de Garantare a
Creditului Rural – proceduri și termene contractuale
Posibilități de garantare a creditelor acordate beneficiarilor publici și privați „Categoriile de credite/scrisori de garanție bancară acordate de bănci, în lei sau valută, care pot fi garantate de FGCR sunt: scrisori de garanție bancară solicitate de APDRP pentru acordarea de avansuri din contractele de finanțare nerambursabilă; credite pe termen mediu sau lung pentru cofinanțarea beneficiarilor FEADR; scrisori de confort/credite acordate pentru cofinanțarea beneficiarilor Fondului European pentru Pescuit; credite pe termen scurt“, a precizat Veronica Toncea, președinte FGCR Creditele acordate beneficiarilor sunt garantate de către FGCR, astfel: în cazul creditelor/scrisorilor de confort acordate/emise de instituțiile de creditare în scopul asigurării cofinanțării proiectelor realizate prin FEADR și FEP, garanția FGCR acoperă integral valoarea creditului, iar în cazul creditelor pe termen scurt, garanția FGCR reprezintă 50% din valoarea creditului.
Concurs de degustare a produselor lactate la INTERLACTA 2008
În cadrul primei ediții a Expo-Conferinței Internaționale în Industria Laptelui INTERLACTA a avut loc un concurs de calitate a produselor pe care concurenții au dorit să le pună la întrecere alături de concurenții direcți de pe piață.
Astfel, s-au înscris la concurs următoarele societăți comerciale: Covalact, Gouda Gold, Hochland România, Dorna Lactate, Milkcom, Prodlacta, Rarăul.
Printre condițiile esențiale pentru a putea participa la acest concurs s-au numărat: existența acestor produse concurente pe piata românească; producerea și comercializarea lor în Romania; încadrarea în termenul de valabilitate la momentul desfășurării concursului; să fie un produs „de serie“. Comisia de organizare a concursului de degustare a pregătit mostrele de degustare în așa fel încât nici un membru al juriului să nu cunoască în momentul degustării care este marca testată. Juriul a notat cu un punctaj de la 1 la 10 fiecare mostră, desemnându-se câștigator al unei categorii de produse concurentul cu cel mai mare punctaj.
Membrii juriului au avut drept criterii de notare condițiile organoleptice ale produselor: miros, culoare, gust, aciditate și savoare. În urma notării fiecărei mostre, s-a realizat un clasament. Concursul s-a desfășurat în două etape: 10 aprilie 2008 – produsele lichide, precum lapte și iaurturi; 11 aprilie 2008 – brânzeturile și smântâna. La această primă ediție a concursului de degustare, premiile au fost adjudecate de: Covalact – 10 produse, La Dorna – 7 produse, Prodlacta – 7 produse, Hochland – 3 produse, Gouda Gold – 2 produse, Milkcom – 2 produse și Rarăul – un produs.
Prețul unui litru de lapte nu va crește în perioada următoare. „Nu s-a luat în calcul creșterea prețului la lapte, având în vedere și faptul că din luna aprilie cantitatea de lapte pe piață va crește considerabil“, a declarat Valentin Blănaru, director executiv al APRIL. Radu Roatiș, presedintele ANSVSA, a susținut că o creștere a prețului pentru litrul de lapte nu poate avea loc în perioada următoare, pentru că prețul este dictat de cantitatea de lapte care va fi pe piață și de igiena laptelui. „Cu cât va crește numărul de ferme, cu atât prețul laptelui va fi mai mic“, a arătat Radu Roatiș. „De la 94 de unități de procersare am ajuns să avem în prezent 326 de unități de procesare, dintre care 34 sunt autorizate pentru schimbul intracomunitar, alte 40 de unități de procesare corespund cerințelor comunitare, dar nu pot face deocamdată comerț intracomunitar, iar restul unităților beneficiază de o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului 2009“, a precizat președintele ANSVSA. Fermierii prezenți la întâlnirea de la Poiana Brașov susțin că prețul laptelui este în continuare prea mic față de țările din UE. Ei apreciază că prețul unui litru de lapte ar trebui să ajunga la 1,2 lei, față de 0,75, maximum 1,2 lei în prezent, pentru că prețul de cost pentru producerea unui litru de lapte este de 1 leu. Fermierii s-au arătat nemultumiți și de faptul că nu au primit subvențiile pentru animale până la acea dată.
Simona Munteanu
