KWS – o companie cu tradiție și investiții majore în România

​Specializată în ameliorarea plantelor și producerea de semințe de mai bine de 169 de ani, compania KWS aduce inovația la poarta fermierilor din întreaga lume. Dezideratul său este de a oferi semințe de calitate superioară, iar pentru a-l atinge acordă o atenție deosebită tuturor verigilor din procesul de producție. 

​În activitatea de multiplicare a semințelor are parteneriate solide cu fermierii astfel încât materialul genetic să răspundă nevoilor și cerințelor agricultorilor. În România, compania produce sămânță pentru patru culturi importante, respectiv: porumb, floarea-soarelui, sorg și cereale. Zonele de producție sunt Brăila, Galați, Iași, Neamț și Botoșani. În județul Brăila, la Siliștea, se află stația de procesare și condiționare porumb care, în urma extinderii și retehnologizării, a devenit o unitate modernă, în care majoritatea proceselor sunt automatizate. Aici, în data de 11 august a.c, s-a desfășurat un eveniment, la care au fost invitați fermieri și reprezentanți ai presei agricole, cu scopul de a vizita stația, iar gazdă a fost ing. Marian Antoniu, responsabil pe partea de producție semințe în cadrul KWS Semințe România. 

​Genetică superioară
Înainte de vizita unității, Roxana Găman, Key Account Manager KWS Semințe România, le-a vorbit invitaților despre companie, poziția acesteia pe piața autohtonă de profil la diferite culturi agricole, precum și despre procesul de ameliorare la cultura porumbului.
Porumbul este o cultură de interes pentru KWS, investind sume importante în cercetare și ameliorare, iar rezultatele nu întârzie să apară. La această cultură, compania ocupă locul 2 în România și cel mai bine vândut hibrid de porumb este KWS Kashmir (FAO 370). Acest hibrid, ameliorat în România, este cultivat în foarte multe ferme autohtone datorită profilului său agronomic, având un potențial de producție ridicat și o stabilitate foarte bună în anii cu stres hidric.
La Alexandria, județul Teleorman, compania deține o stație de cercetare și ameliorare în cadrul căreia desfășoară un program dedicat culturii de porumb astfel încât hibrizii lansați să fie adaptați condițiilor pedoclimatice specifice țării noastre.  
„Obiectivul nostru principal este să creăm hibrizi de porumb competitivi, ce se încadrează în grupele de maturitate FAO 350 – 480 deoarece reprezintă cca 60 – 70% din cota de piață.
Pentru a introduce în oferta comercială un hibrid nou sunt necesari 8 – 12 ani, timp în care se lucrează la ameliorare, după care toate această informație este transferată către departamentele tehnice, respectiv cele de producție, pentru a testa și alege cei mai buni hibrizi. Principalele caractere și însușiri agronomice pe care le urmărim sunt: productivitatea, adaptarea și stabilitatea, toleranța la secetă și arșiță, rezistența la cădere și frângere, rezistența la bolile specifice, calitatea boabelor, pierderea apei din boabe la maturitatea fiziologică, perioada de înflorire și intervalul dintre înflorit și mătăsit”, a precizat Roxana Găman.

​Și la celelalte culturi agricole compania KWS ocupă poziții importante în România. De pildă, la sfeclă de zahăr are 70% cotă de piață și la rapiță ocupă locul 3, cu cel mai vândut hibrid Umberto. Acesta este un hibrid intensiv, semi-tardiv, cu o plasticitate ecologică de anvergură, ceea ce îi conferă o adaptabilitate la cele mai diverse areale de cultură, chiar și în cele predispuse la perioade de secetă accentuată. Toleranța ridicată la ger pe timpul iernii este notată ca fiind cea mai bună din multitudinea de hibrizi comercializați în România.
O altă particularitate importantă a hibridului de rapiță Umberto, este comportarea foarte bună la scuturarea semințelor din silicve. Utilizează în mod eficient resursele nutriționale aflate la dispoziție, are un nivel stabil și ridicat al producției, o vigoare foarte bună la răsărire, urmată de o viteză de creștere superioară până la intrarea în iarnă.
La cultura de floarea-soarelui, KWS și-a propus revitalizarea portofoliului, astfel încât hibrizii KWS să câștige din ce în ce mai mult teren, iar la cultura de cereale păioase compania este un jucător important, fiind și unicul producător de hibrizi de secară.
La soia este unul din producătorii de top, oferind genetică premium produsă în Italia și la cultura de sorg a investit în dezvoltarea de hibrizi încă din 2007 deoarece are un potențial mare în viitor datorită toleranței remarcabile la secetă. 

O investiție majoră
Compania KWS a investit în modernizarea Stației de procesare și condiționare porumb din Siliștea, județul Brăila, peste 12 milioane de euro. Fabrica este utilată cu cele mai moderne echipamente, destinate unor operațiuni precum pre-curățire, calibrare, gravitare, tratament, însăcuire, paletizare și înfoliere etc, toate procesele fiind controlate electronic prin programe computerizate. Stația deține în dotare 5.000 mp capacitate depozitare, la cele mai înalte standarde de calitate, 32 de celule siloz, însemnând o capacitate suplimentară de încă 5.000 tone, permițând o manipulare eficientă, atât a stocurilor, cât și a noii producții procesate. Aici, deține și primul laborator modern, autorizat pentru controlul calității semințelor din România, acreditat și în sistem european.
Turul stației a fost făcut de ing. Marian Antoniu, Operations Manager KWS Semințe, care a precizat că în toate procesele tehnologice se urmărește obținerea unei calități superioare a semințelor.
Totodată, acesta a afirmat că România poate juca un rol mai important în industria de semințe la nivel european, având un potențial încă neexploatat.  
„România poate să producă sămânță, deci produs finit, nu doar pentru piața internă, ci și pentru cea externă. Ne-am putea compara cu Franța pentru că avem potențial, însă noi producem cca 50% din cantitatea pe care fermierii francezi o realizează.”
 
Situată în top 3 companii producătoare pe piața din România, cu o echipă profesionistă și investiții majore în cercetare – ameliorare, KWS Semințe deține un portofoliu de soiuri și hibrizi care răspunde nevoilor fermierilor și susține performanța în agricultură.
 
Ana Ioniță
​