Elena Mateescu, șef laborator agrometeorologie, administrația națională de Meteorologie
Iarna anului agricol 2008-2009 pare a fi atipică, privind cantitatea de precipitații înregistrată. Cum apreciați că va evolua, din acest punct de vedere, această iarnă?
Conform estimărilor pe termen lung, în iarna 2008-2009 cantitățile de precipitații se vor situa, în general, în jurul valorilor normale în cea mai mare parte a zonelor agricole, cu excepția unor areale din jumătatea de nord a țării, unde acestea vor putea prezenta o tendință spre excedent. Suntem la jumătatea iernii 2008-2009, iar pe suprafețe agricole extinse din sudul și sud-estul țării regimul pluviometric a înregistrat, per ansamblu, valori normale, excedentare doar în nord-vestul Olteniei și ușor deficitare în cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăgan și sudul Moldovei. Cel mai important aspect însă îl reprezintă în această perioadă prezența sau absența stratului de zăpadă, îndeosebi în condițiile scăderii valorilor termice sub pragurile biologice critice de rezistență a plantelor agricole (Tmin<-10…-15…-20°C).
Temperaturile înregistrate în prima parte a iernii au avut variații diurne/nocturne destul de pregnante, ceea ce a generat dereglarea proceselor fiziologice ale plantelor. Care va fi intervalul de temperatură în care se va derula procesul de vernalizare a plantelor în aceste condiții?
Literatura de specialitate menționează faptul că, în condițiile din țara noastră, vernalizarea speciilor cerealiere de toamnă se produce, în general, în prima lună de iarnă, respectiv luna decembrie.
Durata procesului de vernalizare și nivelul temperaturii la care se desfășoară reprezintă o particularitate pentru fiecare soi cultivat și regiune agricolă.
Pentru acest proces, în funcție de data semănatului, grâul necesită o sumă a gradelor termice de minimum 500°C (Tmed>0°C), condiție esențială pentru asigurarea unei bune rezistențe a plantelor pe parcursul iernii, exprimată prin formarea a cel puțin 2-3 frați productivi și bine dezvoltați în toamnă, precum și dezvoltarea puternică a rădăcinilor embrionare. De aceea, este foarte importantă, chiar esențială, respectarea datei de semănat pentru fiecare regiune agricolă (25 septembrie-20 octombrie). Și în acest an agricol, culturile semănate în epoca optimă au intrat în iarnă în general bine înfrățite și pregătite pentru rezistența la condițiile din perioada rece, însă cele semănate în cursul lunii noiembrie nu au avut timpul necesar pentru parcurgerea în bune condiții a proceselor de vernalizare și călire. De aceea, starea de vegetație a culturilor tardive din sud-estul și sudul teritoriului se prezintă la această dată medie spre slabă, având în vedere și efectele temperaturilor deosebit de scăzute de la începutul lunii ianuarie, asociate cu absența stratului protector de zăpadă.
Lipsa stratului de zăpadă afectează numeroase zone de cultură a plantelor agricole.
Vom avea pierderi de recoltă din cauza acestei deficiențe climatice?
Așa cum menționam anterior, pe areale extinse din sud-estul și sudul țării, deprecierea stării de vegetație la cerealierele de toamnă însămânțate în afara epocii optime s-a produs ca urmare a temperaturilor deosebit de scăzute de la începutul lunii ianuarie, pe fondul absenței stratului de zăpadă. În aceste condiții, s-au produs vătămări ale aparatului foliar prin brunificare și arsuri/degerături ale vârfului frunzelor, iar pe unele suprafețe din Dobrogea și Bărăgan a fost afectată chiar viabilitatea nodului de înfrățire, local pierderile fiind de 50-100%. Și la cultura de rapiță vor putea fi înregistrate pierderi, având în vedere sensibilitatea deosebit de ridicată a acestei specii față de temperaturile deosebit de scăzute din timpul iernii sau alternanța dezgheț/îngheț, mai ales dacă plantele au intrat într-un stadiu destul de avansat în vegetație sau mai slab dezvoltate, respectiv mai puțin de 6-8 frunze bine formate.
Din cauza insuficienței precipitațiilor din acest interval de timp, putem vorbi de o accentuare a secetei pedologice din unele zone ale țării?
În cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăgan și sudul Moldovei, pe profilul de sol 0-100 cm, rezerva de apă prezintă într-adevăr valori deficitare, seceta pedologică fiind moderată. Rămâne de văzut, pe fondul evoluției ulterioare a regimului de precipitații, cât de mult se va accentua în intensitate sau se va extinde acest fenomen, îndeosebi în această parte a teritoriului agricol. Este foarte importantă cuantificarea rezervei de umiditate din această perioadă, pentru că ne oferă o perspectivă a producției de cereale de toamnă, precum și a condițiilor privind însămânțările din primăvara lui 2009.
Firesc, acum ne punem problema evoluției vremii în următoarea perioadă a iernii. Care va fi deci evoluția vremii pentru luna februarie?
În luna februarie, temperaturile medii ale aerului se vor situa în limite apropiate de mediile multianuale în cea mai mare parte a regiunilor, exceptând zonele estice, unde se pot înregistra valori peste normele climatologice. În zilele cele mai calde, maximele din aer pot depăși 15°C în sudul țării, iar în nopțile cele mai reci, minimele pot coborî sub -20°C în depresiunile centrale și nordice.
Cantitățile de precipitații vor putea depăși valorile normale pe areale din jumătatea de nord a teritoriului, iar pe restul suprafețelor pot înregistra valori apropiate de mediile multianuale lunare. Temporar, ninsorile pot fi asociate cu intensificări ale vântului, în special în zonele estice și sud-estice. În aceste condiții, estimăm faptul că procesele fiziologice ale plantelor agricole se vor putea desfășura, în general, în condiții bune, în special în culturile semănate în epoca optimă și aflate sub un strat protector de zăpadă. Insist asupra acestui aspect, deoarece sunt posibile și în luna februarie valori termice sub pragul biologic critic de rezistență a plantelor (Tmin<-10…-15…- 20°C), ceea ce poate determina în continuare o depreciere a stării de vegetație, în special în semănăturile insuficient pregătite pentru rezistența la ger.
Putem face o previziune mai largă și putem presupune că în urma analizei fenomenelor meteorologice la această dată anul agricol 2008-2009 va fi un an caracterizat ca secetos?
Este greu să estimezi încă din acest moment, cu o acuratețe desăvârșită, caracteristica predominantă a anului agricol 2008-2009, respectiv dacă va fi un an excesiv secetos sau nu.
Însă conform datelor prelucrate până în prezent, ne așteptăm ca, îndeosebi în zonele agricole din sud-estul, sudul și estul țării, în lunile mai și iunie conținutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, să înregistreze valori deficitare, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, pe fondul cerințelor deosebit de ridicate față de apă ale plantelor din această perioadă, comparativ cu precipitațiile prognozate. Chiar dacă vom avea cantități normale din punct de vedere climatologic, pentru agricultură este foarte importantă distribuția acestora, în special în perioadele critice de formare și acumulare a substanței uscate în bob. Nu putem decât să monitorizăm atent evoluția proceselor vegetative, astfel încât, în momentul declanșării condițiilor deficitare, să putem interveni din timp prin măsuri tehnologice, în scopul reducerii pierderilor.
Victor Vătămanu
