Față de celelalte instrumente de producție aflate în sprijinul agricultorului, cultivarea de plante modificate genetic asigură o creștere substanțială și constantă a producției agricole, cu cheltuieli minime privind protecția integrată.
Aceste avantaje, de necontestat pentru mulți fermieri europeni, care se luptă să facă față atât importurilor masive provenite din țări terțe, cât și tendinței mondiale de creștere a prețurilor la îngrășăminte și alte inputuri, arată că biotehnologia poate servi la creșterea competitivității agricultorilor. Totuși, interdicția de cultivare a anumitor plante modificate genetic pe teritoriul Uniunii Europene îi privează pe fermierii europeni să se bucure de aceste beneficii.
Pentru a obține dreptul de a cultiva organisme modificate genetic (OMG), organizațiile de cultivatori din diferite state membre se mobilizează prin diverse acțiuni. Acestea fac lobby pentru promovarea OMG, pentru elaborarea unor proiecte de lege coerente, dar caută și aliați cu care să acționeze în comun.
În scopul coaliției România-Franța, reprezentanții Asociației Producătorilor Francezi de Porumb (AGPM) și ai Institutului Național de Cercetări pentru Agricultură din Franța (INRA) au solicitat sprijin cu privire la susținerea porumbului modificat genetic MON 810 și introducerea sa în cultură. „Franța are nevoie de alianța cu statele mari cultivatoare de porumb, așa cum este România, pentru ca porumbul MON 810 să poată fi introdus în cultură.
Actualmente, dosarul cu porumbul Bt este blocat la nivelul UE, deoarece acesta trebuie reformat, iar numeroase țări se opun acestor inovații tehnologice“, a afirmat dl Luc Esprit, director general AGPM. Cercetările efectuate de specialiștii francezi au arătat faptul că la porumbul MG, comparativ cu cel convențional, producția medie a crescut cu o tonă la hectar. Valoric, acest lucru înseamnă un venit de 100-150 euro/ha. Prin cultivarea porumbului MG, numărul tratamentelor chimice se reduce, solul este protejat împotriva eroziunii prin lucrări agricole minime, iar consumul de combustibili scade. Un alt aspect favorabil al porumbului MG este conținutul scăzut de micotoxine, fiind astfel sigur pentru consumul uman și animal. „Interzicerea cultivării porumbului MON 810 a cauzat atât prejudicii economice pentru agricultura franceză, prejudicii de ordin sanitar, cât și sub aspectul protecției mediului“, a mai menționat dl Luc Esprit.
Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene, porumbul MON 810 ocupa o suprafață de 100.000 de hectare.
În Franța, suprafața cultivată cu această plantă era de circa 22.500 ha. Decizia de interzicere a utilizării și vânzării porumbului MON 810 va duce, cu siguranță, la o scădere drastică a suprafeței cultivate. Pentru Franța, care este prima putere agricolă a UE, acest lucru va însemna o lovitură.
Porumbul MON 810 este o creație a companiei americane Monsanto, iar prin toxina pe care o produce (numită Bt), planta este rezistentă la atacul dăunătorilor. În cultura porumbului, pierderile cauzate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) și viermele vestic al rădăcinilor (Diabrotica v. virgifera) pot fi chiar de 100%. Un alt argument precizat de specialistul francez a fost acela că prin cultivarea porumbului MG populația de buruieni este menținută sub control.
Cercetări franceze privind coexistența
În cadrul evenimentului, specialiștii francezi au prezentat rezultatele studiului efectuat cu privire la coexistența culturilor. Acest program, de evidențiere a riscurilor de încrucișare a culturilor în câmp, a început în anul 2002. „S-a stabilit un comitet științific, care a reunit toate sectoarele importante, toți actorii din filiera porumbului, diverse comitete, pentru a aborda dispersia polenului și stabilirea unui sistem de documentație solidă pentru a asigura trasabilitatea. Pe parcursul celor trei ani de studiu, am avut loturi demonstrative și am maximizat toate condițiile de încrucișare pentru a observa în câmp rezultatele de fecundare maximă. Aceste condiții au fost asigurate prin rezultarea unor soiuri izoheice (înflorire treptată)“, a afirmat dna Florence Leprince, inginer expert INRA.
În cadrul fiecărei etape, de la înființarea culturii și până la recoltare, s-au prelevat probe, pentru efectuarea unor analize specifice. Pe baza acestora, au fost stabilite momentele critice ale filierei pentru ca producătorul să știe unde trebuie să intervină pentru a asigura o coexistență adecvată.
„Bilanțul a scos la iveală că nu există o contaminare cu OMG de peste 0,9% și că 95% din loturi prezentau urme de OMG într-o proporție mai mică de 0,2%“, a mai precizat dna Leprince. Conform legislației în vigoare, trebuie menționat pe eticheta oricărui produs dacă acesta conține urme de OMG, întâmplătoare sau inevitabile din punct de vedere tehnic, și care se află într-o proporție mai mare de 0,9%.
Ghid pentru cultivatorii de OMG
Pentru a se evita aceste riscuri de contaminare, inginerul expert recomandă agricultorilor un control riguros al combinelor la recoltat, verificarea mijloacelor de transport și stabilirea unor bonuri de livrare specifice.
De asemenea, dna Florence Leprince a mai susținut și necesitatea editării unui ghid cu recomandări pentru înlăturarea amestecului în câmp și care să garanteze libertatea de alegere a agricultorilor.
Acest ghid trebuie să se bazeze pe rezultate științifice, în cadrul căruia să fie precizate obligațiile ce le revin fermierilor, ca de exemplu: să declare autorității competente intenția de a cultiva OMG, să respecte acele distanțe de izolare, zone de refugiu pentru a asigura protecția împotriva dăunătorilor, să gestioneze materialele de producție etc.
Nu toate organizațiile sunt de acord cu argumentele aduse în favoarea cultivării OMG, susținând că o verificare mai amănunțită asupra impactului pe care acestea le-ar putea avea asupra sănătății populației și asupra mediului este absolut necesară. De curând, și România a făcut o astfel de solicitare Comisiei de Securitate Biologică, iar pe baza studiului amănunțit efectuat, ministrul Mediului dorește să introducă o hotărâre de Guvern prin care să se interzică cultivarea OMG.
Ana Mustățea
