Elena Mateescu, șef laborator Agrometeorologie, Administrația Națională de Meteorologie
Luna aprilie s-a caracterizat printr-un excedent de precipitații, ceea ce a dus la refacerea umiditătii din sol pe intervalul 0-20 cm. Care vor fi avantajele acestui surplus de precipitații față de suma anuală de precipitații?
Într-adevăr, cantitățile de precipitații căzute în intervalul 1-22 aprilie au depășit 51 l/mp în majoritatea zonelor de cultură, cele mai mari cantități fiind cuprinse între 101și 140 l/mp, în nordul Moldovei și local în nord-vestul Munteniei și al Olteniei. În aceste condiții, rezerva de apă a solului s-a îmbunătățit, atât pe profilul 0-100 cm, cât și pe adâncimea de 0-20 cm, conținutul de umiditate în cultura grâului de toamnă la data de 22 aprilie situându-se în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime pe areale agricole extinse din vestul, centrul, sudul și nordul țării. În Dobrogea și Bărăgan se mai semnalează încă deficite moderate de apă în sol, vigurozitatea plantelor de orz și grâu de toamnă în aceste zone fiind în general medie și slabă, iar densitatea redusă. Aceste precipitații au contribuit astfel la refacerea umidității solului, precum și la revigorarea stării de vegetație a culturilor de toamnă înființate în epoca optimă, iar pentru speciile de primăvară semănate până în prezent (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, porumb etc.) vor asigura o germinare și răsărire uniformă. Per ansamblu, aceste cantități pot determina caracteristica predominantă a regimului pluviometric pentru primăvara 2008, iar din punctul de vedere al aportului de precipitații, diminuarea deficitului de umiditate după o lungă perioadă secetoasă caracteristică lunilor februarie și martie.
Cum se caracterizează din punct de vedere agrometeorologic luna aprilie?
Din punct de vedere agrometeorologic, luna aprilie este o lună favorabilă sub aspectul evoluției regimului hidrotermic din aer și sol. În zilele cele mai calde, cu temperaturi maxime în aer situate peste 20-25°C, s-a produs o intensificare a proceselor vegetative la speciile de toamnă, îndeosebi în regiunile sudice și vestice, avansul fenologic fiind cuprins între 1 și 3 săptămâni. Acest fapt se datorează și condițiilor termice specifice din lunile februarie și martie, procesele fiziologice fiind impulsionate în special în intervalele cele mai călduroase. Regimul pluviometric a fost, în general, optim și chiar ploios pe areale agricole extinse din sudul, centrul, estul și nordul țării, iar în regiunile sud-estice, cantitățile deficitare de precipitații au determinat menținerea fenomenului de secetă pedologică moderată.
Le sunt suficiente plantelor de cultură cantitățile de precipitații înregistrate până acum, având în vedere faptul ca unele dintre ele (grâu, orz, lucernă, rapiță) au consum mare în această fază de vegetație?
Cantitățile de precipitații căzute de la începutul anului agricol și până în prezent, respectiv intervalul 1 septembrie 2007-22 aprilie 2008, semnifică un regim pluviometric deficitar în cea mai mare parte a teritoriului agricol, cu excepția unor suprafețe restrânse din sud-vestul și nord-vestul țării, unde acesta este optim. Ploile căzute în această perioadă au compensat în ansamblu deficitele anterioare, cu excepția zonelor sud-estice, însă pe fondul cerințelor în creștere față de apă este posibil ca deficitele de apă să se accentueze în următoarea perioadă dacă precipitațiile ce se întrevăd nu acoperă consumul plantelor. La această dată, sub aspect fenologic, orzul și grâul de toamnă semănat în epoca optimă se află predominant în faza de alungire a tulpinii, iar culturile tardive, la formarea frunzei a treia și înfrățire.
Distribuția ploilor are deci o importanță deosebită pentru asigurarea consumului de apă în mod constant și nu cu variații semnificative, respectiv alternanțe de perioade lungi deficitare cu intervale excedentare. O astfel de fluctuație a condițiilor agrometeorologice imprimă totodată o evoluție în salturi a proceselor de creștere și dezvoltare, cu efecte asupra formării organelor generative și, implicit, a calității recoltelor.
În unele zone ale țării s-au înregistrat fenomene extreme, ceea ce a determinat instituirea codului galben.
Considerați că mai pot apărea asemenea fenomene în perioada următoare?
În general, primăvara semnifică o alternanță evidentă a contrariilor în evoluția vremii, ceea ce poate conduce la producerea de fenomene extreme (secetă, ploi torențiale, furtuni, grindină etc.). Ori de câte ori se întrevede o astfel de situație se impune emiterea unei atenționări de cod diferit, în funcție de intensitatea fenomenelor severe, astfel încât sistemul de veghe meteorologică să-și îndeplinească cu succes rolul în domeniul protecției vieții oamenilor și bunurilor materiale.
Care va fi evoluția vremii pe parcursul lunii mai?
Sub aspect termic, luna mai se va caracteriza printr-un regim termic al aerului în general normal, în cea mai mare parte a teritoriului agricol al țării. Temperaturile medii diurne ale aerului se vor situa între 10 și 20°C, apropiate de cele normale în majoritatea regiunilor agricole. Valorile maxime din aer se vor încadra între 15 și 25°C, la nivelul întregii țări, mai ridicate, peste 30°C, fiind posibile în zilele cele mai calde, îndeosebi în zonele de câmpie. Minimele din aer vor fi cuprinse între 4 și 14°C, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, iar în nopțile cele mai reci, valorile se pot apropia de limita de îngheț, îndeosebi în depresiunile din centrul și nordul țării. În general, cantitățile de precipitații vor fi normale în majoritatea regiunilor agricole. Pe parcursul lunii, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi sub formă de aversă, însoțite de descărcări electice, intensificări temporare ale vântului, precum și izolat de căderi de grindină.
Ce proiecte de viitor aveți din punctul de vedere al activității de cercetare agrometeorologică?
În perioada 6-7 mai, Administrația Națională de Meteorologie va găzdui întâlnirea grupului de experți al Acțiunii COST 725 – Crearea unei platforme de date fenologice pentru aplicații climatologice, în cadrul Programului European de Cooperare în Știință și Tehnologie. Fiind prima vizită a acestor experți în instituția noastră, specialiștii români implicați în această acțiune vor prezenta stadiul cercetărilor în domeniu, infrastructura de specialitate, astfel încât rezultatele României privind problematica schimbărilor climatice și efectele asupra agriculturii să fie cât mai vizibile la nivel european și, nu în ultimul rând, competitive.
Și în cadrul altor manifestări s-au făcut cunoscute eforturile cercetătorilor români în abordarea acestor aspecte și vă asigur că aprecierile au fost deosebite. Însă în momentul când ești gazdă, eforturile trebuie să fie conjugate numai în sens pozitiv. Totodată, cu această ocazie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea va primi vizita experților europeni, în scopul prezentării câmpului experimental și a rezultatelor în domeniul ameliorării și agrotehnica culturilor de câmp în sudul României.
O dovadă în plus, ce vine să completeze aria problematicii, relația mediu-biotop agricol în contextul schimbărilor actuale și viitoare de climă impunând o abordare comună și complexă.
În final, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, specialiștii din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie urează colectivului redacțional și cititorilor revistei „Euro-ferma“ bucurii depline, lumină în suflet și în casă!
Victor Vătămanu
