Lunca Someșului Mic- evoluția unei cooperative de succes

​Înființată în 2013, Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic a trecut prin câteva momente dificile. A rezistat pe piață și a reușit să crească din nou datorită nu doar managementului, dar și a membrilor din cooperativă care au continuat să rămână împreună și să producă. Astăzi cumulează 70-80 de hectare cu legume în câmp deschis. 

În acest moment cooperativa este condusă de Maria Șerban, o tânără de numai 24 de ani, antreprenoare la rândul ei, care de cinci ani a reușit să câștige încrederea oamenilor și să ducă mai departe activitatea începută de tatăl său și de Anca Marcu.
 
Managementul contează pentru a câștiga încrederea membrilor
Cooperativa a plecat la drum cu 11 membri fondatori din bazinul legumicol Someșul Mic și Arieș. Numărul membrilor a variat de-a lungul anilor, însă nu foarte mult, astfel că acum sunt 12.
Deși se produceau legume în cantitate mare, vânzările creșteau treptat și asigurau un oarecare confort pentru producători, cooperativa nu s-a dezvoltat prea mult, nereușind să crească și profitul. Era mai degrabă la nivel de ”supraviețuire”, spune Maria Șerban.
Toți producătorii erau tratați egal, chiar dacă unii dintre ei furnizau mai multă marfă. Era greu să îi mulțumești pe toți, povestește actualul manager al cooperativei, care își amintește că în al doilea an de la preluarea conducerii unul dintre producătorii care asigura o cantitate semnificativă de marfă (fiind și singurul care producea în spații protejate) a plecat. Acest lucru a dus la o scăderea a cifrei de afaceri de la aproape 4 milioane de lei în 2021 la 2,7 milioane de lei în anul următor.
Apoi în cooperativă a avut loc o scindare, câțiva membri s-au retras și au format o altă cooperativă într-un alt bazin legumicol. Dar cei rămași în Lunca Someșului Mic au continuat, coordonați de Maria Șerban. S-a reanalizat toată partea financiară, s-au optimizat costurile și veniturile, astfel încât impactul la nivelul producătorilor să fie minim.
”Am încercat să nu scădem din banii pe care îi primeau producătorii pentru ceea ce livrau, ca să nu fie afectați, iar noi să putem continua activitatea. Practic fiecare producător și-a văzut mai departe de treabă ca și înainte, chiar dacă a scăzut volumul de marfă livrat.
Dacă managementul reușește să gestioneze bine aceste probleme, să vadă la timp ceea ce un producător are nevoie astfel încât el să sufere cât mai puțin, atunci se pot remedia/controla la timp lucrurile și el rămâne și își continuă activitatea. Cel mai mult contează managementul și prevenirea pe cât posibil a unor situații de criză”, este de părere liderul cooperativei clujene.

​Provocări
Dincolo de diversele probleme legate de clima care afectează producțiile, mare parte fiind în câmp deschis, legumicultorii trebuie să facă față cerințelor venite din partea clienților din retail.
Una dintre ele este legată de ambalaje. Din cauza schimbării comportamentului consumatorilor, mai ales al celor își fac mare parte dintre cumpărături la supermarket, magazinele cer ambalarea produselor individual sau la cantități din ce în ce mai mici. Dacă până acum se livrau de exemplu cartofi sau conopida vrac, acum este nevoie de un alt tip de ambalaje.
Din acest motiv sunt producători care renunță sau aleg să vândă mai mult pe piața liberă unde consideră ei că este mai avantajos.
”Ni se cer ambalaje cât mai mici, astfel încât produsul să plece repede de la raft, să nu se mai aleagă din grămadă. Cooperativa, în acest moment, nu își poate permite o astfel de investiție, mai ales că ar fi complicat ca fiecare producător să aducă toată producția într-un singur loc. Ideal este ca fiecare să aibă o mini-linie de ambalare la locul de producție, însă este greu să îi convingem pe producători să investească individual. Investiția în tehnologie este prea mare momentan”, explică Maria Șerban.
Recent s-a investit într-un camion frigorific, iar printre membri sunt producători care încearcă să investească cu fonduri europene în procesare sau spații protejate. 
O altă mare problemă este legată de forța de muncă, al cărei cost este din ce în ce mai ridicat. Oamenii nu mai vor să lucreze cu ziua, ceea ce duce la creșterea costului produsului final, poate mai mult decât în alte zone din țară. Acest lucru naște multe discuții cu achizitorii din retail.
Vârsta medie a producătorilor legumicoli și lipsa implicării tinerilor în afacerile din domeniul agricol (chiar și cele moștenite) este un alt impediment în dezvoltare.
Maria Șerban spune că printre motive este și costul terenurilor pentru activități agricole și a accesului la bani, în special în jurul orașului, din cauza presiunii imobiliare. Frica de investiții, de tehnologizare este și ea un alt factor important. 

Nu mi-e frică să încerc lucruri
Dar tânăra antreprenoare, care are deja o afacere proprie, vorbește cu încredere despre viitorul cooperativei pe care o conduce. Are planuri de dezvoltare, de investiții și de atragere de noi membri.
”Dacă știi să explici corect producătorului atât avantajele, cât și faptul că sunt mai multe decât dificultățile pe care le presupune asocierea, că piețele se schimbă și că nici măcar piața liberă nu va mai fi la fel în viitorul apropiat, atunci el va alege mai asumat și se va implica”, este de părere liderul cooperativei Lunca Someșului Mic.
Ea s-a convins că dacă producătorilor le este bine, dacă înțeleg piața și cum funcționează un supermarket, atunci avantaje sunt de ambele părți.
”Nu mi-e frică să încerc lucruri noi și nici să mă lupt cu ”cei mari”. Încrederea oamenilor mi-am câștigat-o atunci când le-am arătat cifrele și le-am demonstrat că se poate”, a mai spus Maria Șerban.
 
Roxana Drăghici