Marcoser se remarcă prin soluțiile profesionale propuse horticultorilor

​De la statutul de fitofarmacie în bazinul legumicol Matca, județul Galați, firma Marcoser a evoluat la nivel național iar astăzi, cu un personal de aproape 80 de oameni și colaborări cu cca 300 de dealeri, poate să ofere soluții profesionale legumicultorilor din toate zonele cu tradiție din țară.

„Ne adresăm profesioniștilor din legumicultură. Misiunea noastră este să-i ajutăm să producă mai bine, mai sănătos și, de ce nu, rentabil. Toată lumea vorbește de potențialul agricol al țării noastre, însă pentru a-l putea atinge este evident că avem nevoie de tehnologii și de produse de ultimă generație care să ne ajute să fim la același nivel cu marile țări producătoare de legume din Europa”, a afirmat Marius Petrache, director general Marcoser.
Furnizarea de inputuri este deseori însoțită de consultanță de specialitate gratuită – un serviciu valoros pentru producători și eforturile acestora de a obține recolte de calitate.
Informarea reprezintă o cale prin care cultivatorii pot fi mai bine pregătiți să facă față provocărilor din procesul de producție.
„Tuta absoluta este un dăunător prezent astăzi în toate bazinele legumicole. Noi am vorbit despre acest dăunător înainte de a începe să facă probleme la cultura de tomate, prin 2017. În 2014 chiar am publicat o broșură în care am prezentat dăunătorul iar în urmă cu mai mulți ani - cca 15 ani le povesteam fermierilor despre un alt dăunător periculos, și anume tripsul.
Provocările care se întrevăd acum sunt ridicate de anumite viroze care în ultimii 2 - 3 ani s-au manifestat foarte agresiv în alte țări cultivatoare de solanacee, în principal tomate și ardei. Noi nu le avem deocamdată în țară dar, din păcate, suntem siguri că o să ne confruntăm și noi cu această problemă.
Impactul pe care îl pot avea anumiți agenți dăunători asupra activității legumicole poate fi foarte mare. De pildă, dacă ne referim la Tuta absoluta, primul efect a fost micșorarea suprafețelor cultivate cu tomate. Această situație nu s-a întâmplat doar la noi. În Spania s-a redus suprafața cultivată cu tomate cu mii de hectare din cauza acestui dăunător. În ultimă instanță s-au găsit răspunsuri și modalități de a lupta împotriva dăunătorului, iar soluțiile au venit de unde nu ne așteptam. Pe fondul retragerii multor produse de protecția plantelor din piața europeană, presiunea pentru a găsi soluții noi de combatere a fost mare. Iar acestea au venit din tehnologiile de combatere integrată. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă o privire de ansamblu asupra culturilor de legume, nu limitat la folosirea de produse chimice de protecție. Mă refer la combaterea biologică.
De exemplu, la cultura de ardei gras în mediul protejat, dar cred că și în câmp deschis, putem spune că realizăm combatere biologică în proporție de 90%.
Acesta este trendul și noi așa vedem viitorul, unul în care insectele benefice și produsele de protecție biologice pe bază de bacterii, fungi etc vor juca un rol important.”
 
Reprezentantul companiei a susținut că gradul de profesionalizare al cultivatorilor a crescut și inputurile folosite de aceștia sunt performante.
De-a lungul anilor tehnologiile s-au schimbat, au început să fie cultivate alte varietăți de legume, s-a făcut trecerea de la soiuri către hibrizi cu anumite caracteristici și toleranțe la agenți patogeni. Folosind folii profesionale pentru învelirea solariilor și folii de mulcire, producătorii autohtoni au reușit să extindă perioada de recoltare, fără a fi necesar un aport suplimentar de energie.
„În momentul de față, la tomate avem producție continuă timp de aproape șase luni și practic primele tomate românești apar pe piață în luna aprilie.”
 
Privitor la structura solariilor, aceasta a rămas, în mare parte, aceiași, adică din lemn.
„În urmă cu 20 de ani am făcut o vizită în Israel la un producător important de schelet metalic pentru sere, pentru a le importa în România. Am văzut acolo că prinderea foliei pe structura metalică era cu șipci de lemn, ceea ce m-a mirat. Inginerul firmei respective mi-a explicat că aceasta este cea mai bună prindere pentru că lemnul nu atacă folia, nu o rupe și o poți întinde mai bine. I-am povestit inginerului că la noi în țară structura serelor este din lemn și acesta mi-a spus că cea mai bună structură este cea care iese cel mai ieftin pe unitatea de suprafață.
În acel moment, structura serelor de la Matca pe lemn pe suprafața de 1.000 mp costa de 5 – 6 ori mai puțin decât cea din metal. În momentul de față, diferența dintre scheletul de lemn și scheletul metalic nu mai este de șase ori, ci este, să zic, de două ori.
Acum, la noi în fermă, am experimentat o structură metalică care imită structura tipică pe lemn, doar că am înlocuit lemnul cu metalul. Și am făcut asta nu fiindcă am inventat noi roata, dar am mai vizitat și alte țări precum Grecia, Turcia, Spania, Italia și am constatat că în marile bazine legumicole din aceste țări mare parte dintre solarii sunt pe structură de lemn.
Mare parte dintre solarii sunt rudimentare de-a dreptul. Și tot ce au făcut ei a fost să înlocuiască stâlpii de lemn cu stâlpi metalici. Prin înlocuirea lor crește și suprafața de producție cu până la 20% pentru că se înlocuiesc stâlpii de 25 cm în diametru cu țeavă de 9 cm în diametru.” 
 
Calitate superioară
„Să nu uităm că legumele produse în spații protejate sunt gata pentru consum în momentul în care sunt recoltate. Sunt legume calitatea întâi, care se consumă în stare proaspătă.
Aș dori să transmit un mesaj către Ministerul Agriculturii: să își îndrepte mai mult atenția către producătorii de legume în spații protejate, pentru că ceea ce iese din mâna lor este produs finit, nu materie primă.
Programele demarate de minister au ajutat legumicultorii, dar poate ar trebui extinse și la alte culturi pentru că atunci când facem o salată folosim tomate, dar și ardei, castraveți etc; consider că ar trebui diversificate culturile pentru care se alocă sprijin, iar aici ar trebui inclusă cultura extratimpurie de legume.
O altă dorință a legumicultorilor de mulți ani este ca TVA-ul la inputurile pentru horticultură și în special pentru cele folosite în spații protejate să fie egal cu cel pentru fructe și legume”, a susținut Marius Petrache, director general al Marcoser.
 
Ana Ioniță