
DEZVOLTARE RURALĂ
Doru Țabrea, director executiv OJCA Tulcea.
Consultanța agricolă reprezintă un serviciu profesional de consiliere și de implicare, la cerere, realizat de către specialiști sau organizații autorizate. Sarcina principală a consultanței agricole este de a ajuta și sprijini producătorii agricoli pentru rezolvarea unor probleme sau pentru atingerea anumitor obiective. În baza acestor considerente, am realizat un interviu cu dl Doru Țabrea, director executiv al OJCA Tulcea.
Domnule director, în ce mod va sprijini proiectul MAKIS activitatea de consultanță?
Având în vedere cele trei componente prioritare dezvoltate de Proiectul MAKIS în domeniul integrării europene, și anume: siguranța alimentară, cercetarea agricolă și sistemul de informare și extensie, pot să vă informez că, dacă anul trecut, când am avut onoarea de a intra în „sistem“, proiectul amintit viza acțiuni premergătoare sau de preadereare a țării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, chiar de la început, s-a intrat în forță la perfecționarea personalului tehnic din consultanța agricolă românească.
Astfel, cursurile de tip postuniversitar în care ultimele noutăți teoretice, îmbinate cu aplicații practice și cu un dialog interactiv între profesor și cursant vor da, cu siguranță, roade în momentul în care consultantul va lua locul profesorului universitar și va dovedi că nu este depășit de informație, ci în pas cu ea. Această remarcă face referire la cursurile de calificare și perfecționare organizate de ANCA, prin OJCA.
Care este perspectiva dezvoltării consultanței agricole din țara noastră, în condițiile extinderii Uniunii Europene?
Consultanța agricolă românească are un handicap de câteva zeci de ani sau chiar peste o sută de ani, raportată la țările Uniunii, unde consultanța a apărut ca o necesitate a agriculturii, cu legături trainice și dinamice între cercetare și producție. În România, în perioada de tranziție, cercetarea și întreg sistemul educațional au avut cel mai mult de suferit. Cea mai mare nevoie de consultanță o au producătorii mici și mijlocii sau așa-zisele „ferme familiale“, slab dotate tehnologic.
Din punctul de vedere al perspectivei, consider că undeva prin anii 2013-2015, și sunt optimist spunând acest lucru, vom putea vorbi de „parteneriate“ viabile între cercetare-consultanță-producție și, implicit, desfacere.
Ce părere aveți de reorganizarea ANCA și înființarea Camerelor Agricole?
Reorganizarea trebuie să înceapă la nivelul MADR și DADR, deoarece, o dată ce se va demara înființarea Camerelor Agricole la nivel de comună, este mai ușor să folosești oamenii pe care îi ai, decât să aduci alții din afara sistemului.
În plus, corpul tehnic al Camerelor Agricole va avea în componență specialiști care la ora actuală lipsesc (silvicultori, constructori, juriști).
Această structură de tip piramidal cu baza în pământ, ca să mă exprim plastic, și cu vârful în guvern este o nevoie a agricultorilor pentru ca problemele cu care se confruntă să-și găsească rezolvarea, dar va trebui să plece de jos în sus, până la organele legiuitoare. Dacă marii agricultori au înțeles această necesitate, cei mici sunt încă reticenți, ca de fapt la toate formele de asociere, mai ales că înscrierea presupune și o taxă sau o cotizație, pe care nu sunt pregătiți să o plătească.
Drd. ing. Mioara Vasile

















